Desculti in iarba
Parcurile din alte tari sunt bucati de rai daruite oamenilor pentru cate un ragaz de fericire. Am vazut mereu in filme scene cu oameni tolaniti pe iarba sau alergand desculti pe covoare fine de gazon. Si am vazut si cu ochii mei…
Scenele din filme in care oamenii petreceau clipe fericite in parcuri mi-au facut pofta sa avem si noi refugii racoroase si verzi. Imi amintesc mereu de Regele Pescar si de orele pe care razvratitii rataciti din film le petreceau tolaniti pe iarba, privind stelele. Si-mi amintesc de o mie de alte filme deodata, in care am vazut aceleasi scene romantice, care imi pareau neveridice… Ei mancandu-si sandvisul in parc, intinsi pe iarba, la umbra unui copac. Personaje fericite sau aflate in cautarea asidua a fericirii, care-si acordau cate-o clipa de liniste stand pe intinderea nesfarsita de iarba a cate unul parc splendid.
Asa stau oamenii si la Londra, si la New York. La Bucuresti, insa, nu e voie sa calci pe iarba. Parcurile sunt un fel de vitrine cvasi inutile in care cineva a asezat nu bibelouri, ci iarba si flori de care nu ai voie sa te apropii. Si nici nu poti, pentru ca sunt inconjurate cu garduri. La noi, parcurile sunt brazdate de drumuri prestabilite, iar oamenii nu se pot plimba decat pe alee inguste de ciment. Si, daca vor sa se odihneasca, vaneaza cate un loc pe banca. Dar nu sunt niciodata banci de ajuns.
In toate zilele trecute, m-am razbunat stand intinsa pe iarba din Hyde Park. Mi-am adunat energie si zambet ingenunchind pe iarba in Victoria Tower Gardens, avand cladirea Parlamentului pe fundal. Am mers desculta pe pajistile matasoase din St. James Park. Si, in mod paradoxal, mi-a fost dor de iarba de acasa, aceea pe care n-am avut voie sa calc niciodata, dar care, intr-o ordine vegetala a universului, s-a nascut si ea tot ca sa ne aduca bucurie. Va invit astazi la cafea intinzand nu o fata de masa, ci o pajiste de vis si de iarba, pe care sa ne intalnim si sa ne incepem saptamana impreuna, zambind.
in Romanie e cu totul alta mentalitate si cred eu ca daca s-ar putea sta prin parcuri pe iarba ar fi si multe mizerii lasate in urma…stim cu totii prea bn ce ramane in urma dupa ce merg romanii la iarba verde…s-ar gasi si in parcuri ce sa lase
si mie imi palce sa merg desculta prin iarba
daca vrem sa mergem la aer curat mergem la padure,si mai gasim poienite fara maracini si cioburi,si imi descalt copii sa alerge prin iarba
l am lasat descult pe Andrei intr un parc si in ziua urmatoare i s au umflat talpile . nu am stiut ca era alergic la intepaturile de insecte
Colind de o vreme incoace, orice coltisor din tarisoara asta frumoasa. Vreo destinatie anume ? Nicidecum, hai-hui si oriunde… Fara program, ore fixe sau ora de intoarcere.Dar cel mai mult ne atrage natura cu farmecul ei si oazele de verdeata, care din pacate sunt atat de rare. Si mai ales imaginati-va doi oameni maturi, trecuti bine de 40 de primaveri, care, imbracati la “4 ace”, sunt hotarati sa mearga la un restaurant sa danseze, si intre timp renunta si aleg sa stea desculti, direct pe iarba verde si moale. Si daca mai apare din senin si cate o ploaie torentiala de vara calca desculti in fiecare balta stropindu-se din cap pana in picioare… Doamne, cata nebunie, dar luam o cafea la doza si bem impreuna… Si ce bine e sa te simti liber si impacat cu tine insuti… !!!!
asa este alice.ai mare dreptate.eu imi doresc sa fac ,ca si chinezii gimnastica pe iarba,sa strang copacul in brate,sa calc desculta in iarba,de mult ori am facut-o.am calcat desculta pe nisip ,m-am jucat cu talpile goale in el,am iesit in ploaie calduta ,strigand de placere.nu imi pasa ce zice lumea si nici nu imi pasa.as vrea si eu sama intind in iarba,am si un catel,sa alerg cu el dar nu pe betoane.iubesc natura,ma incarc cu energie de la trilul pasarilor,cele cu ciocul galben,as vrea iarba mai mare si moale.dar in bucuresti,in Titan,e totul betonat,mai ales intre blocuri.sunt mici parculete,ci garduri din tepuse si varful este chiar in sus.esti ca intr-un labirint betonat.daca vi cu un catel,am vazut si pisicuta in lesa,incep cei cu copii sa urle,desi tu strangi civilizat ,murdaria dupa catel.ei au parcurispeciale unde scrie :nu ai voie cu caini.ok ,nu intru acolo,au leagane,este pt copii.dar unde nu scrie fara catei,poti intra ai voie,insa ei nu cunosc legile.dacaintru pe iarba se uita ciudat la mine.inainte de aceasta amenajare ca la puscarie,ingradita,aveam multa verdeata,si lumea era buna,faceam gratare ne intelegeam bine.acum se cearta si pe aceste ingradituri.unde sa merg,in fata spatii de parcare,betonate,in spat lume cu fete schimonosite de rautate.caut si acum,alice tara ta,tara minunilor.imi doresc sa fiu departe de aceste ,lucruri false,sa fiu undeva intr-o alta dimensiune,cu lume zambitoare precum Budda,unde toti sa ne acceptam,unii pe altii,unde sa ii gasesc pe cei desculti in iarba!!!!
iepurasi albi si veverite…iarba curata fara coji de seminte, dopuri de sticla si altele…utopie. Suntem din pacate, o natie murdara. Sper ca nu am jignit pe nimeni, nu toata lumea este asa, insa majoritatea ne doboara la acest capitol(:
Doresc de mic copil sa impartasesc cu un suflet de femeie aceste minunate bucurii si sa o am linga mine mereu si sa pregatim impreuna tot felul de idei placute pentru amindoi.
Nu am avut niciodata aceaste ocazii.
Nu e usor sa inteleg lumea voastra cu atitea abandonuri. Dar inteleg cit de minunat poate sa fie daca as avea un suflet si trup linga mine mereu si amindoi reusim in fiecare zi sa trecem cit mai placut impreuna.
Ma bucur din nou pentru tine alice.Se citeste pe chipul tau ca esti fericita,ca iti este atat de bine acolo.Eu nu am am avut norocul de a calatori,si deci tu imi aduci si Anglia,si Romania,si tot acasa la mine.Doar atat,stau in fata calculatorului,si te urmaresc ,si te astept,mereu aici.
Am visat că mă plimbam pe o pajişte dintr-un parc, copii alergau râzînd fericiţi, sub un pom falnic şi cu o coroană bogată,un el şi o ea făceau planuri de viitor, visînd la rîndul lor. M-am aşezat cu o carte in poală,ascultînd gălăgia si liniştea totodată, dar vai la 3 metri de mine, o maşină era parcată pe iarbă şi din boxele-i puternice urla un cântec primitiv.Grătarul era scos, hălcile de carne aşişderea cu berea din dotare.Aceasta este o realitate,mai avem de învăţat la acest capitol
Mi-ati adus vesti bune, deci se poate si la noi, va fi din ce in ce mai bine, si mai frumos. Asta ma face sa zbor spre casa cu si mai mult drag. Va trimit un gand bun, de dinainte de drum, de dinainte de zbor si de intoarcerea la voi si la cafeaua noastra parfumata. Si la picnic!
Dupa weekend-uri insorite in Dupon Circle din DC am decis “brava” sa merg la picnic in Herastrau. Inarmata cu cosulet, termos, rogojina si carti am gasit un colt accesibil, langa o alee, unde mizeria nu inundase cu totul verdele si am petrecut tolanita la soare o dupa amiaza intreaga de duminica. Nu m-a amendat nici un jandarm, nu m-a certat nimeni… A trebuit doar sa infrunt, din cand in cand, privirile mustrator-mirate ale trecatorilor.
Anemari, nu suntem obisnuiti cu astfel de “manifestatii”, deoarece am avut mereu o padure/ pajiste unde ne-am putut retrage. Datorita constructiilor, aceste pajisti s-au cam terminat si suntem obligati sa ne refugiem in parcuri. Iar pana vom intelege ca in parcuri poti sa stai pe iarba si sa mananci un pachetel pe o paturica, va mai trece ceva timp. Deocamdata stuim ca nu avem voie pe iarba si primul pas facut e doar spre a o calca.
Cred ca mamicile cu bebe vor fi primele care isi vor aseza paturica linistite pe iarba:).
Stii ce trebuie facut ca sa obtii un gazon ca in Anglia? Sa il tunzi si sa il uzi zilnic. Si sa faci asta cam 100 de ani.
M-am indragostit de parcurile londoneze. Am sezut pe iarba lor, amestecata cu “bastinasii”. Iarba lor e frumoasa, parca e un covoras, nu toata smocuri si pamant. Ati observat ca la noi daca trec 10 persoane printr-un loc se face carare?
PS. Eu eram amestecata cu bastinasii, nu iarba ! Scuze pentru exprimarea aiurea.
Pai cum asa, dragelor !!!
Chiar zilele trecute ii spuneam lui taica-meo ce fericita sunt ca in sfarsit pot sta tolanita pe iarba din Herastrau, fara sa mai apara vreun politist sa-mi dea amenda. Si pastrez in suflet dupa-amiezile de mai de anul asta pe care le-am petrecut stand tolanita desculta pe iarba de pe pe malul lacului din Herastrau, da, cu talpile desculte lipite de iarba, citind o carte…
S-a dat liber la stat pe iarba din parcuri si in RO ! De la primarul Oprescu ! ;-). Si eu sufeream ca nu pot sta pe iarba in Romania, cum am stat in parcurile din Austria, Elvetia…
Deci: cand ati fost ultima data in Herastrau, sa vedeti lumea stand pe iarba ?
Ce frumos ai spus Sol, da, se poate sta pe iarba si tare bine e, hai sa nu mai povestim continuu ce rau e aici si ce bine in alta parte…daca ar fi asa, odata ca am putea pleca oricand si in al doilea rand ce rau ne simtim cand plangem mereu si vedem ce rau este si…atat.
Hai sa stam pe iarba sa ascultam pasarelele, ce frumos este afara! Eu vad zilnic asta in parc cu fetita mea de 2 ani, e super frumos si iarba deasa…
Hehe, ce coincidenta, exact la asta ma gandeam acum vreo doua zile, pornind de la pancartele cu “NU calcati iarba!” care ne intampina ostil in orice parc…Imi aminteam cat de superbe erau zonele inverzite in Istanbul si cum se putea tolani oricine in iarba care parea de-a dreptu’ pufoasa:). Sau cum vad in filme ca e in Anglia sau America (acolo n-am ajuns inca, din pacate:). Dar poate la noi e mai intelept asa, cu avertismentul sa stam departe de iarba, altfel ar ramane in urma noastra vesnicele ravagii cu pungi goale de plastic, ambalaje si cutii sau sticle (sparte!) de bere…
(totusi, cand apare Tango-ul de care ziceai ca va fi numar dublu? De o luna i-am terorizat cu intrebarile zilnic pe vanzatorii de la cel putin 5 chioscuri de ziare:D)
Mi-am baut cafeaua cu zambetul tau in fata si am plans de fericire,am plans pentru ca am simtit ca exista cu adevarat pace,liniste,armonie,echilibru. Asta am vazut in ochii tai.Iti multumesc pentru tot ce impartasesti cu noi!!!!!!!!!
Mi-am baut azi cafeaua, fara sa stau pe iarba, ci in fata calculatorului. Un gand mi-a trecut prin minte si m-a facut sa zimbesc fericita. As vrea sa-mi vad inima, nu cat cantareste, nu ce compartimente are. Oare a mea are si rafturi? As vrea sa o tin in pumnul meu, o fi prea mic sau inima prea mare? As vrea sa o vad, inima MEA.Te iubesc, inimioara.
Laura, a aparut de mult nr. dublu al revistei. Cred ca s-a epuizat prea repede. Eu am rezolvat aceasta posibila dilema cu un abonament, prin sms. Sanatate.
Nu pot sa cred, se intampla lucruri bizare in Baia Mare!!! Nu e vorba ca s-a epuizat, peste tot mi s-a zis ca NU a aparut, ba intr-un loc incepuse sa-si dea cu parerea vanzatoarea de la chiosc ca nu stiu ce a auzit ea ca Alice Nastase s-a certat cu blablabla, ca n-am mai ascultat-o! Si am intrebat la cel putin 7 chioscuri, in principalele puncte din oras, nicaieri nu a zis ca a trecut ci ca nu a aparut…doar am intrebat zilnic, nu aveam cum s-o ratez:((
As face abonament dar nu stiu cum e procedura: ti-o aduce postasu’ la usa sau ti-o lasa in cutie? In cutia mea postala n-ar incapea+ precis ar disparea rapid, asta a fost singurul lucru care m-a retinut de la a face abonament:(…
Draga Laura
Te rog sa-mi trimiti numele si adresa ta unde sa-ti fie livrata revista timp de un an incepand cu numarul din luna septembrie.
adresa mea de mail : angelo1999_it@yahoo.com
Cu drag Cristina Bizu
La fel am patit si eu, Laura! De vreo 3 saptamani intreb zilnic de revista si toti vanzatorii imi spun ca nu a aparut :(…De fapt ma si cunosc deja si e de ajuns sa trec prin fata chioscului de ziare si imi striga : Domnisoara, nu avem Tango!
Deci nu numai in Baia Mare se intampla lucruri bizare!
Si eu as avea o intrebare pentru tine, Alice: As putea sa imi fac un abonament prin care revista sa imi fie livrata in strainatate, adica in Franta?Asta pentru ca din septembrie voi pleca si va fi destul de dificil sa ma mai bucur de ea! Imi doresc mult sa o am alaturi si acolo!
Va multumesc pentru raspuns si va doresc o seara minunata tuturor zeitelor frumoase de aici!
Parcurile sunt zone cu restrictie, dar nici noi nu le ingrijim. Parca suntem niste dusmani ai mediului inconjurator.
Te invit in parcul IOR pe iarba, intrarea de la Baba Novac, a inceput sa fie voie si la noi.:)
Care intrare? Tocmai vroiam sa scriu ca in Parcul Titan (IOR) e inca interzis sa calci pe iarba. Nu mai departe de 3-4 zile in urma am fost ultima data in el si pe toate parcelele de iarba era semnul acela de interzis cu fierul de calcat. Si vreau sa mai adaug ca la un moment dat eram tare mandra de parcul asta dar deja anul asta parca a sarit calul primarul mult laudat: mult prea multa amenajare in acest parc, practic fiecare mp e tuns/ras/frezat si apoi acoperit cu ciment sau dale. Lasati domnilor natura cat mai naturala, lasati pamantul sa respire si iarba sa creasca si pomii sa-si intinda ramurile.
Imi amintesc de piese aia “au pus catuse florilor” si mi se pare foarte potrivit titlul pt parcul IOR
In Parcul Circului ai voie pe iarba, dar nu cu caini….
In Romania mai toate sunt pe dos, si cu toate aste tara asta este speciala pentru noi toti, cei plecati si cei ramasi. Tot frumoasa si fericita esti Alice si sunt convinsa ca iarba nu are nimic de a face
Ma asez cu mare placere alaturi de tine, pe iarba moale. Asa e si la Chicago, in centru s-a facut un mare parc, cu un pavilion pentru muzica. De multe ori sunt concerte gratuite si poti veni cu prietenii, cu cosuletul de picnic, cu masute si scaune, cu o sticla de vin, si petreci o zi la iarba verde in buricul generos al targului.