A insela sau a nu insela
August 28, 2009 de Alice Nastase Conversatii
Eu nu cunosc nicio femeie care sa nu-si fi inselat sotul. Si niciun barbat care nu si-a inselat sotia. Chiar daca lucrurile n-au mers pana la capat, toti cei pe care ii cunosc eu au fost implicati, macar virtual, in cate un flirt mai mult sau mai putin serios.
Asta nu inseamna ca traiesc intr-o lume a moravurilor usoare. Dimpotriva, ma invart printre oameni de toata isprava, care declara ca tin la familiile lor si unii dintre ei chiar o fac cu toata seriozitatea. Dar am tot mai mult senzatia ca viata ne ia pe sus si, din cand in cand, ne trimite cate o ispita care sa ne plesneasca peste ochi cu propriile noastre trufii.
Eu cred si stiu pe propriul meu suflet ca a insela nu inseamna neaparat a ajunge cu cineva in asternuturi. Uneori e de ajuns sa porti pe altcineva in gand, sa spui si sa gandesti lucruri pe care sa nu le poti impartasi partenerului tau, ca sa te incarci cu vinovatia tradarii. Dar in jurul meu vad cu mult mai mult de atat. Am o prietena care, desi e maritata de o viata, tot de o viata isi pastreaza o legatura de taina cu primul ei iubit de care s-a indragostit in liceu. Cunosc bine de tot o femeie care, timp de un an, a avut - in scris- o relatie cu un barbat cunoscut pe internet, de care a fost indragostita nebuneste. Ei nu s-au intalnit niciodata fata in fata, desi ea era pregatita sa-si paraseasca sotul si sa plece sa traiasca cu alesul sufletului si al megabitilor sai. Dar alesul n-a avut niciodata curaj sa o intalneasca… Si n-a mai fost nevoie sa-i marturiseasca nimic sotului. S-a intors, spasita si devastata de durere, in mariajul ei pe care ar fi vrut sa-l paraseasca, dar n-a mai avut motiv.
O alta amica de-a mea imi povesteste cum acopera ea toate amantlacurile prietenei sale casatorite, care o pune sa minta ca i-a cumparat cadouri, sau a invitat-o la film, sau la un week-end petrecut doar de ele doua la munte. Iar in ceea ce priveste barbatii, nu, nu cunosc niciunul care sa spuna, cu mana pe inima, ca nu a inselat, macar cu gandul, daca nu cu fapta. Stiu barbati care au o iubire extraconjugala si barbati care invita in patul conjugal - si extra - cate-o duduie noua, ori de cate ori au prilejul . Stiu barbati care au si copii cu femei de care sotia lor nu a auzit niciodata. Stiu…
Vorbesc despre altii nu pentru ca, de la inaltimea pozitiei mele auctoriale, imi permit sa-i critic pe cei din jur. Am trecut eu insami prin tradari grave, prin inselatorii complicate si umilitoare, greu de indurat, ale mele sau ale omului langa care traiam. Ca dovada ca, pana la urma, am sfarsit prin a ne desparti. Si doar astfel am putut ajunge in miezul iubirii mele de azi. Dragostea pe care o traiesc are in ea toata frenezia inceputului, toata nebunia si orbirea indragostelii prin care am trecut cu totii. Dar recunosc ca, in momente de cruda luciditate, ma intreb cat va dura emotia si cat va dainui fidelitatea neconditionata pentru care azi ne simtim atat de pregatiti. Ma intreb daca ispita tradarii pandeste intotdeauna dupa fiecare colt de strada, dupa fiecare colt de inima, chiar si foarte indragostita…
Hai sa nu exageram , daca spui ca nu cunosti om care nu a inselat referindu-te si la banale flirturi sau fantezii poti spune la fel de usor ca nu cunosti om care sa nu fi omorat vreodata , pt ca oricine a lovit , a visat ca bate/omoara sau si-a imaginat lucrul asta.
Cam trasa de par afirmatia.
S DRAGOSTEA DOARE MAI ALES CAND CEL IUBIT SUSTINE SUS SI TARE CA TE IUBESTE NUMAI PE TINE .EU nu m-am inselat sotul niciodata si suntem de 26 de ani impreuna aveam 13 ani cand l-am cunoscut acum am 38 .si avem 3 copi impreuna 20 16 si 11 ani doua fete si un baiat .Cum poti sa m-ai ai incredere in el cand el primeste zilnic mess de dragoste de la alte femei ,cand suna zilnic si vb cu alta si totusi e cu tine si te iubeste imi cer scz pt ortografie da acum am venit de la serv si sunt foarte obosita .eu nu am curaj sa i-au o decizie in privinta asta si mai grav e ca nu pot sa traiesc fara el ,e viata mea il iubesc mai mult decat iubesc VIATA.Datimi un sfat spuneti-mi daca sunt o proasta ca ma complac intr-o astfel de situatie .VA MULTUMESC SA FITI IUBITI
Da Daniela…din cate te citesc esti o femeie inteligenta! Nu trebuie noi sa iti raspundem, pt ca tu stii raspunsurile la intrebarile pe care le insiri aici, doar ca nu ai puterea unei decizii… As vrea, ca intr-o zi sa te indragostesti si tu….desi iti pare absurd ce iti spun…pt ca probabil numai atunci vei avea sansa si puterea sa il parasesti….. Esti o femeie prea deosebita sa te complaci in asa ceva! Nu merita, crede-ma! Te vei simtii usurata si impacata cu tine insati daca vei avea puterea de a lua o decizie….Si inca ceva….In momentul in care vei lua atitudine el se va intoarce ca un mielusel! Garantat!
vreau sa te intreb pe tine alice nastase, pentru ca vad ca ,stii tot despre toti….stii cum e sa iubesti ? stii cum e sa iubesti un om pe care nici nu l-ai vazut nici nu-l vei vedea vreodata? eu vb de 2 ani cu cineva pe mess….si as mai vorbi 2o.!tu vezi doar ce fac…nu ai cum sa stii ce simt.daca nu ai trait asa ceva..dupa tine rau..sau bine nici nu conteaza, e mai bine sa taci!
delia
Blogul este facut pentru discutii. Aici avem drptul toti sa ne impartasim gandurile si nu trebuie nimeni sa fie de acord cu nimeni daca nu vrea.
Poate ai uitat ca acesta este blogul alicei si nu cred ca cineva are dreptul sa ii spuna sa taca. Ea l-a creat pentru noi si si noua ne face placere sa “o ascultam”.
Ma bucur ca am dat peste acest subiect, m-a preocupat mult intr-o perioada in care cautam liniste. Ceea ce conteaza este relatia in care alegi sa traiesti. Daca ai pentru omul de langa tine iubire si respect, daca primesti acelasi lucru si simti ca nicaieri in lume nu se gaseste alt suflet mai apropiat de al tau decat acesta, atunci nu mai exista cuvantul tradare.
Mi se pare normal, natural si sanatos sa-ti placa si alte persoane. Nu poti minti, si nu te poti minti ca nu te atrage un coleg de servici sau un strain din autobuz. Uneori ramane doar o privire, alteori o atmosfera mai placuta la munca. Uneori iti pierzi capul si ajungi la sarut sau mai departe. Insa legaturile se creeaza, si uneori se creeaza pe viata. Exista secunde in care simti ca, printr-o privire, impartasesti cu un prieten, mii de experiente si trairi, mii de ganduri care in acel moment va sunt comune.
Cum pot fi aceste lucruri pozitive considerate ceva urat, tradare? Lucrurile care te fac un om mai bun, mai bun pentru cel de langa tine, mai bun pentru tine insati, mai generos cu cei din jur nu sunt urate.
Stiu ca putini oameni gandesc ca mine, dar am avut norocul sa intalnesc persoane ale caror suflete sunt si azi aproape de sufletul meu, cand suntem maturi si la casele noastre. Am avut si relatii rele, in care tradare imi pare acum faptul ca m-am complacut. Nu poti regreta un flirt, un sarut, o noapte de dragoste cu cineva care ti-a imbogatit sufletul; mai degraba regret anii, lunile petrecute cu iubiti oficiali care nu au facut decat sa imi raneasca sufletul si sa-mi stirbeasca increderea in mine. Nu pentru ca nu m-ar fi iubit, si pentru ca atat puteau ei, atat isi doreau ei de la viata.
Nu exista decat o tradare: cea fata de tine insuti. Daca ai puterea sa-ti accepti alegerile si sa iti asumi consecintele faptelor tale, ceea ce cred cei din jurul tau nu conteaza.
cat de frumos si real ai putut scrie…subscriu intru totul…eu nu as fi putut sa o pun aceasta idee atat de frumos in cuvinte….
multumesc dianaa. e asa bine cand gasesti oameni care gandesc la fel, face parte din frumusetea vietii.
“Nu exista decat o tradare: cea fata de tine insuti.” Cat adevar ai putut sa cuprinzi in cuvintele astea… Ma uit acum in urma la ce am avut, la ce am crezut ca am si nici pe departe nu se compara cu ce am acum - ceea ce de fapt e sortit neantului, o relatie care stiu ca maine se poate termina, dar care mi-a dat mai multa fericire decat toate celelalte la un loc.
Si m-am impotrivit zile la rand, saptamani si luni. Am spus nu, pe cand sufletul urla da. M-am impacat cu mine, stiu sigur ca undeva acolo cineva a aranjat lucrurile astea cu un scop. M-as trada pe mine dand cu piciorul fericirii pe care o simt. Va ramane amintirea, stiu, dar amintirea celei mai frumoase iubiri…
Si totusi, ce insemna sa nu tinem cont de cei din jur? Putem oare?
da…putem…dar pretul pe care il vom plati ulterior va trebui sa il putem plati si pe el….of cat e de greu…si cati suntem totusi care avem aceleasi dileme….cred totusi ca in momentul in care vaslim in aceeasi directie ambii oameni ai barcii…putem ajunge oriunde….si poate daca avem acceasi putere de lupta ambii…nu dor cadavrele pe care fara sa vrem trebuie sa calcam uneori pt a ne atinge fericirea….. eu una nu am putut…decat un tip….poate constiinta a fost mai mare decat iubirea, desi ma indoiesc…poate intr-o zi imi voi gasi si eu raspunsurile care azi imi scapa…pana atunci..nu imi ramane decat amintirea unei fericiri la care am renuntat…dar nu regret, ca era incompleta…nu vasleam cu aceeasi putere!
Offff! Da, intotdeauna este un pret. Si atunci cand merita platit poate fi infinit… caci fericirea nu are pret.
Ai pus pe hartie gandurile si sentimentele mele… In nici un caz nu esti singura care gandeste asa. Important ese sa fim sinceri fata de noi si sa avem curajul sa actionam in consecinta. Nu merita sa pierdem timpul intr-o relatie oficiala care nu ne satisface sufleteste si sa dam cu piciorul alteia care ne-o dorim din tot sufletul. Chiar daca la inceput ne-am impotrivit acesteia din urma, am luptat cu noi insine, eu cred ca NIMIC nu este intamplator.
Buna tuturor!
Nu se pune problema de inselat sau de fidelitate. Noi toti, atat barbati, cat si femei, suntem POLIGAMI, lucru ascuns bine de religie si de normele sociale. Cum altfel? daca toata lumea ar fi avut libera schimbare a partenerului fara sa se simta vinovat, fara sa fie incriminat de societate, familie, vecini, colegi, prieteni etc…cum altfel am mai fi trait asa “frumos”, intr-o “perfecta armonie”??!?!?!? Totul este fals! Am fpst invatati asa pentru a nu crea probleme. Dar mai apoi te intrebi, oare de ce vreau si altceva cand ma simt bine in relatia in care sunt?? Pentru ca atunci cand te simti bine, cand totul este in regula, intervine plictiseala. Ajungi la saturatie. Atunci vrei o schimbare si nu e nimic rau in acest lucru. Chiar este perfect normal. NU va mai simtiti vinovate, dragelor, cand va simtiti atrase de X si Y. Faceti ceea ce este natural. Nu deveniti superficiale, nu va ajuta la nimic, ba mai mult, va injuga intr-o lupta perpetua din care nu veti castiga nimic. CITITI cartea CAND IUBESTI, scrisa de OSHO si veti intelege multe din misterele relationarii (nu relatiilor, ele n-ar trebui sa existe). Chiar si eu, constienta fiind de adevar, inca ma mai lupt cu mine sa accept faptul ca totul se schimba, nimic nu ramane la fel si ca e posibil ca iubitul meu sa vrea si altceva intr-o buna zi, asta nu inseamna ca nu ma mai iubeste. Sau daca nu ma mai iubeste, ar fi bine sa ne vedem fiecare de drum. Fara certuri, fara reprosuri. Cum te-i intalnit cu iubitul, iubita ta? A fost frumos, placut NATURAL v-ati indragostit. A fost ceva foarte placut. De ce despartirea ar trebui sa fie dureroasa?? de ce ar trebui sa plangem? Pentru ca asa am fost invatati, indocrinati sa ne agatam unul de altul inutil, sa ne atasam, sa devenim dependenti! Cititi cartea si veti intelege mai multe.
Multumesc, numai bine tuturor si la multi, multi ani!
S.
Ai dreptate, Simona.
Ne mintim pe noi (ceea ce e cel mai grav), il mintim pe cel de langa noi si pe toti ceilalti. De ce? Pentru ca asa am fost invatate. Ne mintim pe noi de frica ce vor zice lumea, prietenii, rudele, societatea … Mare greseala! Trebuie sa fim sincere in primul rand cu noi si sa luptam pentru ceea ce credem, pentru ceea ce ne dorim. Trebuie sa avem curajul sa facem ceea ce ne dorim, chiar daca nu este “in tipare”. Pentru ca nu avem decat o viata … probabil. O sa incerc sa fac rost si de carte.
mda …. asa am fost invatate … dar e dureros sa fii parasita pentru o alta femeie …. mai ales daca femeia aia mai e si prietena ta…. in conditiile astea e greu sa nu tipi si sa nu urli de durere …. iar increderea in tine, forta de a merge mai departe … nu le mai gasesti …. cel putin nu usor…… e foarte frumos sa iubesti….si mai ales sa ti sa si raspunda la iubire indiferent daca e oficiala sau neoficiala…. desi …trebuie sa recunosc, iubirea neoficiala are mai multa sare si piper decit cea oficiala, nu mai intervine plictiseala….astepti un zimbet, o privire, un gest … va doresc sa iubiti si sa fiti iubiti la rindul vostru ….
Doamnele care spun ca nu si-au inselat niciodata sotul se refera la faptul ca nu s-au culcat, sau nu s-au sarutat niciodata cu alt barbat in afara de el. Dar Alice spune ca inselat inseamna si un flirt cu altcineva..si o emotie la vederea altcuiva.
Eh, uite ca nu m-ai cunoscut pe mine. Eu nu mi-am inselat niciodata sotul, ba, mai mult. Cum adica mai mult? Simplu ! Chiar si cand nu am fost impreuna, chiar si dupa ce am divortat, nu l-am inselat ! Intr-0 singura fraza, in 38 de ani am avut, dorit si iubit un singur barbat ! Nu stiu prin ce lume va invartiti voi, dar stiu cel putin 2 persoane care nu si-au inselat sotii, de cand s-au casatorit ! Chiar exista asemenea persoane, dar, evident, se invart in alte cercuri !
Sincer te felicit si sper ca sotul tau te merita
Nici nu stie cat de norocos este
Sa fii fericita
Sarut mana.
Sigur ca existe si astfel de persoane! sunt cele care nu vor sa priveasca adevarul in fata, devin frustrate, devin sotii de nesuportat. De ce ai divortat, draga calimera70?
Of…of… moralitatea nu e un paravan al fericirii…la fel cum imoralitatea nu e mereu intentionata..as spune ca din contra…. dar…asta e alta discutie. Vreau sa spun, fara a eticheta si jigni pe nimeni ca a trai intr-un glob de sticla…si a decreta ca aer docmele sociale si moralitatea nu e deloc adaptativ, pragmatic. A fi impacat cu tine insuti insa, indiferent de circumstante este…!
eu de exemlpu ashi putea spune ka am intrat intr-un triunghi amoros…
kiar imi iubesk prietenul! Dar el e departe de mine.. e in alta tzara shi ne vedem o data la kateva luni…
nu suntem de foarte mult timp impreuna.. de vreo 6 luni.. dar in aceste 6 luni am reushit sami dau viatza peste kap…
parintzii mei sunt kontra… tata kiar nu shtie ka totushi suntem impreuna, mia interzis..
eu eram gata de orice pt el..
pana a intervenit o mika pauza el nu putea sa se hotaraska ce vrea… shi inka kestia asta ku taikamiu ca e kontra….
shi in aceasta pauza a revenit un… ashi putea spune fost iubit, poate iubit e prea mult spus.. dar a fost ceva intre noi kare na durat prea mult…
shi kam am inceput o… nici nu shtiu kum sai spun… vorbim praktik zilnik la telefon shi diskutziile pot dura pana shi ore… imi place sa vorbesk ku el dar nu simt nimik pt el…
nu pot sa intzeleg… de ce naiba miam inshelat iubitul……
oare distantza e de vine..?
intre timp mam impakat ku iubitul meu….
el e mai iubitor ka niciodata..
dar eu nu prea ma simt vinovada de faptul ka lam inshelat…
de ce..? doar il iubesk asha kum nam mai iubit shi am mai iubit de 2 ori…
shi totushi mai kontinui relatzie ku celalalt.. nu ne vedem des dar makar vorbim pe tel. …
imi poate spune shi mie cineva ce naiba e asta…
…E…fara nici o intentie de a te jigni…imaturitate emotionala…si iti spun asta pt a te ajuta sa te intelegi tu mai bine…doar atat! Cu timpul vei privi totul cu alti ochi.
Buna…Am dat peste site-ul asta din greseala si post-ul acesta mi-a atras atentia pt ca in momentul asta sunt prinsa intr-o capcana din care nu voi putea iesi fara sa-mi sifonez serios sufletul si credeti-ma ca uneori as vrea sa poata fii totul mai simplu.Sunt sigura ca am trait cu totii drame,am suferit,am plans si am ras langa o persoana care in momentul respectiv era totul.Sunt tanara…Atat de tanara ca mi se pare nedrept ca a trebuit sa trec printr-o poveste de dragoste care oricat ar fii ea de puternica la un moment dat se va rupe.Credeti ca daca as pune capat la tot si as incerca sa-mi vad de viata ar fii mai bine?As reusi sa-mi regasesc increderea in mine?Sunt inconjurata zilnic de zeci de oameni si totusi sunt singura.Si apropo,exista oameni care nu inseala fizic,dar mental si sufleteste tot o fac.Vad tot mai des persoane care trateaza un adulter sau un simplu flirt ca pe o chestie fireasca pt vremurile noastre.Nu conteaza ca e gresit,e la moda.Nu ati patit si voi?
Draga Sandra99, la fel ca si tine am dat de site-ul acesta tot din intamplare. Sunt articole scrise din suflet sin in unele dintre ele ma regasesc. rfeeritor la acest articol, sunt CONVINSA ca nu exista persoane care nu au inselat niciodata, macar cu gandul. Cred ca este mult mai grav sa inseli cu sufletul, decat cu trupul. Sexul este una, dragostea cu totul altceva. Cand cele doua lucruri se suprapun, atunci este cu adevarta minunat. Tu scrii ca esti f. tanara, eu nu mai sunt asa tanara, am peste 40. Sunt casatorita de 15 ani si nu mi-am inselat nociodata sotul, in nici un fel. Dar a venit o zi … cand o persoana pe care o cunosc bine de 10 ani, mi-a aparaut dintr-o data intr-o cu totul alta lumina. Pur si simplu s-a intamplat CEVA, care m-a facut sa o vad si sa ma vada intr-o cu totul alta lumina … sau a fost intotdeauna ceva ce n-am observat in ultimii 10 ani, n-am observat ca el are sentimente pentru mine, pe care a stiut sa le ascunda cu maiestrie, stiind ca intre noi nu va putea fi niciodata nimic. Este o dragoste care infloreste cu fiecare zi, care imi umple sufletul, o dragoste care nu stiam ca imi lipseste. Eram multumita cu viata mea, sotul si copii mei, serviciul, indatorile zilnice. Dar m-am hotarat sa primesc aceasta dragoste noua in sufletul meu … si sa ne ajute Dumnezeu! Viata este mult prea scurta … ca sa ne mintim pe noi insine … poate uneori este bine sa fim si putin egoisti.
foarte bune spus….viata e prea scurta..si trebuie traita …. daca am avea curaj sa facem ce vrem… sa nu tinem cont de ,,gura lumii,, ….
Draga Alice…vad ca spre deosebire de 99% dintre femei TU ai ales sa nu te minti….e frumos e maret e aproape unic si foarte greu ..dar pentru a nu te minti pe tine insuti ai nevoie sa stii ce vrei de la o relatie…ori totul ori nimic…tu vrei totul..si eu la fel am invatat din asta pentru ca vreau totul am inteles totul…. f simplu…ce am inteles?… ehh e mult de spus… am mai inteles de exemplu ca iubirea pamanteana e perisabila ca si trupul…am mai inteles ca daca astepti iubire de la unul care nu stie ce este iubirea…el saracul o sa-ti arate doar indragosteala de la inceput… dar ce sa-ti mai dea saracul dupa un an?? daca nic el nu stia ce ti-a dat..? nimic… doar nu o sa stie cum sa mascheze asta ca sa nu se dea de gol ca este un gol
cred ca fiecare dintre noi, indiferent daca este barbat sau femeie, ar sti ce are de facut daca si-ar pune inainte o singura intrebare : “nu cumva ma insel pe mine?” raspunsul cu siguranta ii va spune ce are de facut.
Personal, nu înţeleg termenul de “înşelare”. Dacă îl iubeşti pe cel cu care eşti în mod “oficial” (vorba unui prieten) nu se pune problema de infidelitate, anume de înşelare, ori dacă nu mai ai puterea să îl iubeşti pe cel cu care eşti nu poţi să spui că ai înşelat chiar dacă ai avut o relaţie cu altcineva, eu asta cred, cel mult te înşeli pe tine însăţi, ca femeie.
ce un joc de cuvinte care indica si solutia, sa avem grija sa nu ne mai mintim…
Da, ai dreptate Michelle, “indiferent dacă este bărbat sau femeie”, aşa este!
Te salut! Toate cele bune!
Adolescenta fiind credeam in dragostea aceea unica care va dura pana la adanci batraneti..Auzeam uneori povesti ale unor femei care isi inselau sotii sau care erau inselate de ei..Imi spunea ca eu nu voi face niciodata ca ele si ca el nu ma va insela niciodata pentru ca eu voi cea mai ..cea mai.. pentru el..dar n-a fost sa fie..viata mi-a dat peste nas si m-am casatorit cu un barbat pe care nu cred ca l-am iubit vreodata..Si s-a dovedit ca nici eu pentru el nu eram cea mai ..cea mai..Apoi mi-am spus ca eu nu voi putea trai fara sa iubesc si fara sa fiu iubita..Si am inceput sa caut altceva..Si am tradat..l-am tradat pe el si ..pe mine..Intr-un final..ne-am despartit si mi-am propus sa o iau de la capat ..de data asta cu o iubire curata, adevarata pe care am gasit-o ..sau m-a gasit ea pe mine.. Si acum, cand il iubesc cu adevarat pe omul de langa mine, de fapt il ador..nu mai pot si nu mai vreau sa insel .. vreau sa fiu doar a lui..
Daca as avea langa mine un barbat ca_Catalin cu siguranta l-as insela.
Sa ma bucur ca nu-l am ?!:)
nici eu nu am ınşelat,şiasta ma pune pe gınduri va ınteb pe voi :de ce oare?
VOI FEMEILE AVETI UN MARE AVANTAJ IN COMPARATIE CU BARBATII…
VOI PUTETI ALEGE NOI NU.
Am invatat… ca nimeni nu este perfect…
Pina cind nu te indragostesti.
Am invatat …ca viata e dura…
Dar eu si mai si!!!
Am invatat …
ca
sansele nu trebuie niciodata sa le pierzi.
Acelea pe care le pierzi tu
le
prinde din zbor o alta persoana..
Am invatat ca atunci cind porti pica si
amaraciune fericirea se duce in alta parte.
Am invatat…
Ca
ar trebui mereu folosite vorbe
bune…Pentru ca
miine poate
va trebui sa le retragi.
Am invatat ca un suris
e un mod economic
pentru a-ti imbunatati aspectul.
Am invatat
ca nu pot sa aleg
cum ma simt…
Dar pot mereu sa fac cite ceva.
Am invatat…ca
atunci cind fiul tau
nou nascut iti tine degetul in micul lui
pumn… s-a lipit de tine pentru toata viata.
Am invatat…ca toti
vor sa traiasca in virful
muntelui…Dar toata fericirea si
cresterea au loc in timpul urcusului.
Am invatat …ca trebuie sa te bucuri
de calatorie si sa nu te gindesti doar la scopul ei.
Am invatat …
ca e mai bine
sa dai sfaturi doar in doua
situatii…
Cins sint cerute si cind
de ele depinde viata cuiva.
Am invatat
ca cu cit irosesc mai putin timpul…
mai multe lucruri reusesc sa
fac.
prof. Gh. Stoianovici
PENTRU DANA un raspuns din partea unui barbat.
Ce ti se intimpla tie este acelasi lucru cu ce i se intimpla
amantei mele ANCA (vezi povestea mea mai sus)scuze gramatica
ai trei variante:1. daca il iubesti cu adevarat si el, ramai cu el
2. relatie extraconjugala in continuare cu el
(control si secret absolut)
3. S-au, ramai cu viata ta de toate zilele care
daca el nu se va schimba aceasta se va rupe
doar ca stii si tu ,,VIATA ESTE SCURTA,,
MULT NOROC SI TE APRECIEZ.
Scuze IOANA era vorba de LACRIMA.
Vai Lacrima ce mult poti sa plingi,esti asa de suparata
ai putea sa-ti schimbi domiciliul, de exemplu in ETIOPIA
evident daca cunosti si limba ….. gramatical vreu sa spun.
Am glumit ,dupa porecla pari o fata asa de senzuala,
iti doresc numai bine…. PA!
Vai ce rautaciose sunteti !
nu toate !
apreciez comentariul doamnei s-au domnisoarei MARIA, te felicit,
din ceea ce spui esti o femeie care stii s-a iubesti.
Dupa cu vad m-ai mult s-au m-ai putin va-ti legat de gramatica mea,
vai doamnelor s-au domnisoarelor ,va recomand s-a vizionati filmul
romanesc de real succes ,,CEL MAI IUBIT DINTRE PAMANTENI,,
eu am crezut sincer ca pe acest BLOG m-ai sunt si barbati care citesc,
de fapt cred ca am intrat din greseala pe acest blog si sincer citeva din
povestile dvs m-au miscat, eu am iubit cu adevarat si probabil din aceasta
cauza ma judecati insa in viata trebuie sa trecem si prin astfel de
probleme.
Daca imi PERMITETI vreau sa fac un scurt comentariu la adresa domnisoarelor (doamnelor) LIA si CRISTINA SOCACIU.
LIA s-ar putea sa ai dreptate ,locuiti cumva intr-o minastire?
CRISTINA ! ce bine ar fii sa faci cit mai multi copii! evident stii de ce.
Interesant este numele PISICA, sa fie oare cine cred eu? cunosc chiar si
proverbul mentionat il folosea des. Nu-ti spune nimeni sa ai
incredere in barbati pentru ca eu am 37 de ani si stiu cit de nenorociti sunt
ce ti-as spune este faptul ca m-ai sunt si barbati care iubesc cu adevarat,
eu spre exemplu nu pot sa fac dragoste cu o femeie la care nu simt nimic.
Si ti-as mai spune ca niciodata sa nu-ti bati joc de un barbat care te iubeste
cu adevarat, totul se rezolva doar cu vorba buna si nu cu tiganie.
Si daca tot spune Ioana sa nu mai scriu ,credema draga mea ai trecut cumva
prin asa ceva ?daca nu ai sa o faci sigur…
Succes la TEZA de limba romana, si nu uita de film
La toate va urez numai bine si sa fiti iubite ,aveti doar grija sa nu va
bateti joc.
adica nu cunosti nici femeie nici barbat care sa nu fi inselat sotia si sotul ba sint multi dar tu nu ii sti sau poate ai fost inselat de fiecare data cind aveai o relatie si tu a fi ai inselat de nu crezi eu cinosc numai persoane care nu inseala si oamneni care cred in dum,nezeu si nu graseste
am 37 de ani si cind citesc aceste ginduri ale dumneavoastra daca pot sa le spun asa ajung sa fiu din ce in ce mai sigur ca atit barbatii cit si femeile sunt un univers care nu va fii explorat niciodata de nimeni,degeaba spunem fiecare dintre noi ca ne cunoastem aproapele dar de fapt in ssufletul nostru stim ca nu este asa. eu sunt casatorit de 14 ani am o fetita de 13 ani pe care o iubesc mai mult de cit orice pe lumea asta si o sotie pe care inca o iubesc si spun asa pentru ca, in orice familie sunt diferite sincope mai mult s-au mai putin grave in cazul meu nu ceva deosebit de grav dar ceva care ma facut dupa mult timp sa-mi gasesc o alinare sexuala mai deasa in alta parte si dupa citeva incercari am si gasito ca doar nu era foarte greu in ziua de azi,o dama care arata bine la fata bine inbracata si cu cu un VINO-INCOACE destul de accentuat. ei bine aceasta doamna se numeste AN B si este colega de locatie daca pot spune asa cu mine de aprox. 5 ani este bibliotecara este maritata si acum are si 2 copii una de 3 ani si unu de aprox 1 an, este mai mica ca mine cu 7 ani si treb sa recunosc ca de cind am devenit colegi de locatie cu aceasta am simtit ceva asa ca o…… stiti voi,aveam oarecum atentia ei d-ar jur ca nu am indraznit niciodata sa-i zic ceva s-au s-ai fac avansuri, a ramas totul la nivel de colegi. cea ce nu trebuia sa se intimple avea sa se naruiasca la aproximativ 2 ani ,mai precis la inceputul lunii noiembrie 2006 si va rog sa ma credeti ca ea nascuse primul copil si era in prenatal,ne avind ce cauta zi de zii la servici a inceput sa vina la mine incepind cu luna august iar pina la inceputul lunii noiembrie cind asa cum va spuneam ce nu trebuia sa se intimple s-a naruit ,ica odata va rog sa ma credeti ea a intrat in viata mea direct m-a scos la interval daca pot sa spun asa ,in acel moment am fost putin socat pentru ca eu credeam ca este o femeie care isi vede de treaba iei,am acceptat intilnirea acesteia .odata cu aceasta intilnire s-a si injghebat o relatie extra conjugala cu ea timp de 1 an si 6 luni,o relatie de vis trebuie sa recunosc, insa trebuie sa fac o precizare ca la aproximativ 3 luni de relatie ea mi-a cerut sa divortam de parteneri fiecare ,eu care nu promiseseram nimic am incercat s-ai explic ca este prematur sa discutam asa ceva.am continuat sa ne intilnim de 2-3 ori pe saptamina, dar ce ma intristat la ea este ca de cele mai multe ori isi injura ,blestema,vorbea foarte urit de sotul ei pe c are de altfel il cunosteam din vedere de pilda(e un prost ,o are mica, nu ma simt bine cu el etc.),ajunsese sa se culce mai rar cu el gasindui diferite motive.de aici eu recunosc ca am crezuto si m-am decis sa ramin in relatie cu ea fiindca tineam la dinsa.imi spunea mereu ca vrea sa fim toata viata inpreuna chiar si numai amanti si iar am crezuto.relatia mergea perfect pina intro zii cind am fost vazuti de un politist a carui sotie era tot colega de locatiune cu noi,aceasta desi nu arecunoscut a inceput sa vorbeasca ca femeile, si totul parea sa se naruie dar am actionat si am limpezit citusi de cit apele dar ANCA B s-a speriat putin si din nou am gresit si am linistito. spun ca am gresit pentru ca in acel moment eu trebuia sa pun punct relatiei dintre noi si nu am facuto ,de ce , pentru ca ea avea un sarm impresionant m-a intors inapoi.relatia a continuat ok ca pina atunci ba chiar ne-am nimerit in concediu in acelasi timp doar ca la insistentele ei eu a trebuit sa merg in alta statiune. daca va amintiti cind a murit patriarhul bisericii ortodoxe romane si urma inmormintarea in acele zile amindoi eram pe litoral si dimineata cind sotul acesteia era in camera cu copilul noi vorbeam de zori la telefonul mobil cite verzi si uscate.ii era foarte dor de mine si mie de fapt chiar vroia sa ne intilnim in mamaia eu fiind in eforie dar ulterior am dato in gluma spunindune unul celuilalt ca ar fii o gluma ,chiar isi facea grijii ca sotul ei urma dupa ce vine de la mare sa aiba doua saptamini libere si ca ne va fii foarte greu sa ne intilnim.din fericire pentru amindoi in aceste doua saptamini ne-am intilnit de 6 ori si am facut dragoste nebuna. din cele spuse de ea rezulta ca se saturase de prostia lui ca i se luase de atitea rate cite avea ba el din ambitie isi mai luase si o masina in lising pe firma nasului sau unde era angajat pe 7 ani si o deranja foarte rau acest lucru pentru ca nu le ajungeau banii.in sfirsit undeva pe 27 august s-a intimplat ceva suspect fara motiv ea venea pe la mine dar era suparata cu psihicu la pamint iar vreo trei zile nu a mai venit,eu nu am sunato deloc am lasato sa se linisteasca cu toate ca nu stiam ce avea. a 4 zii de dimineata pe la 9 si 35 de minute ea ma suna cu un ton shimbat si ma intraba ce am de ce nu am mai sunato eu i-am raspuns ca am vazut ca este suparata si ca nu am vrut sa o deranjez ea a reactionat mia reprosat ca imi doresc sa ne despartim tot pe un ton accentuat si eu am reactionat si iam zis ca daca e sa ne despartim ne despartim si gata ce suntem noi primii s-au ultimii,ea a inceput sa plinga rau si sa-mi spuna ca o sa ma blesteme si ca o sa se razbune pe mine alta greseala am facut pentru ca de data asta eu m-am simtit vinovat si am inpacato spunindui ca de fapt am vrut sa vad daca ma iubeste.am ramas oarecum inpreuna pt ca ea urma sa termine prenatalul si la 15 septembrie urma sa vina la servici .a venit la servici totul era ok si timp de 1 luna nu am mai facut dragoste.eu deja imi puneam multe intrebari in legatura cu ea gindinduma la unde o sa ajung cu aceasta, nu ca mar fii interesat foarte mult trecutul ei dar am inceput sa aud foarte multe inselaciuni facute de ea ,m-am simtit oarecum pacalit pentru ca atunci cind am facut dragoste cu ea prima data aceasta a inceput sa plinga spunindumi ca eu sunt primul barbat cu care ea s-a culcat in afara de sotul ei. nu i-am spus nimic de aceste lucruri intre timp la insistentele ei sub diferite motive ca ar avea discutii cu sotul ei din cauza mea care trebuie sa recunosc ca stia oarecum ca intre noi e ceva dar din cele auzite mi-am dat seama ca acesta era inpacat cu acest tip de situatii s-au poate nu avea ce s-ai faca, am devenit incredibil prieteni de familie, tot din cauza ei ca sa-i mearga bine acasa, eu fiind un prost cu diploma ,ce avea ea de fapt in cap presupun ca vroia sa ma controleze total ,intre timp incepusem sa facem dragoste din nou,(destul de des),era in anul cind Steaua Bucuresti juca bine in Europa ,eram tot timpul invitat sa vad meciul la ea sa-i repar calculatorul lui, ba odata la un meci sotia mea si cu sotul ei stateau de vorba despre piese de masina pt ca in domeniul asta lucreaza amindoi in sufragerie iar ea ma pipaia prin bucatarie pe fund fara nici un scrupul, de fiecare data cind eram toti inpreuna aceasta statea numai in bratele lui incercind sa ma faca pe mine un om gelos,dar nu eram cu respect chiar pot sa spun ca el adica sotul ei era extrem de inervant de gelos.ne intilneam si la mine acasa toti patru seveam masa mai aveam si alti priteni la care ne duceam la gratare,mai tot timpul am observat la el o oarecare privire de verificare dar nu prindea nimic pentru ca dupa ce am devenit prieteni de familie totul parea aparent ok fara sa stiu ca ea se daduse de multe ori de gol cu gesturi prin casa ei , au fost la ziua mea de nastere in 2007 dar fusese si in 2006 cind de abia incepuse relatia noastra ,si atunci s-a dat oarecum de gol pt ca el nu vroia sa vina iar ea i-a promis verzi si uscate dar numai sa vina si au venit ,eu care stiam ca nu o sa vina pt ca in acea seara ma intilnisem cu i-a pe la 6 si facusem dragoste drept cadou,ulterior auzind de la o prietena comuna ca va veni si ia si a venit,drept pt care eu m-am inbatat oribil ce nu imi statea in obicei,pina la urma totul iesea ok.mergeam la cumparaturi toti patru ne vizitam mai mereu ,lasa fetita la mine si vedeam de ea cit era ea s-au poate ei plecati undeva, faceam dragoste regulat la 2-3 zile, totul era ok.vorbeam la telefon zilnic 25-30 minute desi ne vedeam pe fiecare zii ea venea cu fetita la servici si ca de obicei eu vedeam de ea ,uitam si de munca si de bani si de tot aproape ca ma obisnuisem dar totusi ma gindeam asa cum am spus si mai inainte cum sa fac ca relatia sa se termine intrun fel si totul sa fie ok.prostiile facute de mine erau deja consumate,atit ca sa vedeti si voi cit la suta dintre femei au creier in cap dar nici cu mine nu mi-e rusine .a venit craciunul si de amanta vroia o sarbatorire undeva cu lautari ,a fost mai greu pentru mine sa-mi conving nevasta sa mergem in ceea ce o priveste pe ea nu era probleme pt ca el oricum trebuia sa faca ca i-a de altfel nu mai vedea dragoste ceva timp asa ca ea era ok.si ca sa fie treaba treaba a mai venit inca o familie cu noi care erau prieteni comuni cu vorba pentru ca tot timpul in spate se birfeau de nu mai lasai loc de comentarii.asa cum spuneam tatal lui MIHAI A capul celeilalte familii intre ghilimele isi pierduse tatal cu vreo 2-3 saptamini inainte eu de altfel credeam intro sarbatorire de craciun mai retinuta ,gindinduma ca acesta era oarecum mai suparat.ce sa vezi sotia celui de sus mentionat asa de mult si-a plins socrul incit a jucat cu multa caldura, de neinchipuit,toate jocurile noastre populare dar nu oricum ci cu chiueli mari de tot.in prima faza sotia acestuia sa-i spunem COS a chiuit cu sotul amantei mele s-ai spunem FAB,care era atit de fericit si de chiuit incit lumea din local incepuse sa priveasca PROSTIA. eu am ramas la masa cu sotia mea amanta mea si amaritul de Mihai A care evident era suparat.ce sa va spun o situatie de exceptie.la un moment dat sogorul meu a dorit sa-si invite sotia la dans aceasta refuzindul eu i-am spus sa-mi invite sotia mea la dans ca nu e nici o problema dar el nu a vrut, el avrut cu sotia lui si pina la urma a reusit.ce sa spun seara s-a terminat oricum prost ,fiecare am plecat la casele noastre. de atunci ne-am mai intilnit o data la mih si la cos unde evident s-au dat in spectacol ce inseamna asta am uitat sa va mentionez ca ei aveau prostul obicei de asi spala rufele in public, ceva penibil nu! noi fiind invatati cu ei ne vedeam de reaba noastra dar in acea seara la mih si cos a mai fost o familie care erau oameni cu sira adevarata drept pentru care acesta care il chema tot mih le-a reprosat acest lucru iei s-au simtit ofensati si ce credeti ca au facut… Au plecat acasa,un obicei des intilnit la ei.de atunci relatia mea cu sogorul meu FAB s-a racit,am uitat sa consemnez faptul ca tot timpul in prezenta noastra a prietenilor el isi mai dorea foarte mult un copil pe tot parcursul relatiei mele cu A dar aceasta refuza categoric probabil si datorita acestui lucru ei aveau discutii in familie,lucru obisnuit intrucit doamna A adica amanta mea avusese si alte relatii cu diferiti trubaduri dar mai scurte ba chiar cu cel dinaintea mea a gasito in casa cu el asa ca la ei totul era obisnuinta.
A urmat luna ianuarie si februarie 2008 LUNI in care eu am mai facut dragoste cu ia de exact 6 ori iar undeva pe 20-21 februarie s-a produs inevitabilul general, adica, atentie: era luni imi aduc aminte pe la ora 6si 15 minute seara el o suna pe A si ii spune ca va intirzia sa vina acasa intrucit are marfa de incarcat si va ajunge pe la 8. A s-au AN cum ii spuneam eu s-a gindit ca ar avea timp de ceva jucareala si foarte frumos a lasat fata cu sora ei care se numeste R o impatimita a excursiilor in JAPONIA si ITALIA, a lasat telefonul acasa si a plecat DRACU STIE UNDE aproximativ o ora si jumatate ,ghinionul ei pt ca domnul F a venit acasa la 6 si 30 de minute si ce sa vezi STUPOARE doamna A plecata…. sora ei care stia de altfel ce facea doamna A i-a spus acestuia ca este plecata pina la un magazin.ne avind cum s-a ia legatura cu aceasta el adica domnul F a crezut ca este de cuvinta sa-mi faca repede o vizita sa vada daca sunt acasa i-ar in cazul in care eu nu eram acasa el sa faca imediat legatura si sa iasa cu pieptul in fata acuzindo pe doamna AN de inselaciune in dauna avutului familial .din pacate pentru mine eu nu eram acasa ,eram la o partida de poker si sincer sa fiu nu mi-am inchipuit ca aceasta femeie poate sa insele si barbatu si amantu.
precizez ca nu are mai mult de 45-46 de kg. simtinduse ranit la savarina dl F a asteptato din relatarile lui in boscheti lucru care s-a si intimplat dar in jurul orei 7 si 50 de minute adusa foarte urgent de un taxi pe care ulterior el zice ca la vazut printrun geam. evident a inceput scandalul monstruos de altfel cu batai , doamna AN si domnisoara R pe de o parte si evident ranitul la savarina dl F pe de alta parte .in urma incaierari doamna AN si domnisoara R precum si fetita lor au fost invitate sa paraseasca domiciliul conjugal fapt pentru care parintii acestora venind sa le i-a acasa cu bagaj cu tot iar el adica dl F a ramas evident singur zgiriat foarte rau de cele doua individe de eu cum l-am vazut am crezut ca are POJAR.
CE ESTE FOARTE INTERESANT ,normal eu fiind amantul ei cred ca se cuvenea ca aceasta sa ma sune cu bip necunoscut urmind ca eu sa o sun si sa-mi comunice cele intimplate, dar aceasta nu a facuto pentru ca evident i-as fi cerut explicatii.in acea noapte ea, sora ei si fetita au dormit la parintii acesteia care din pacate pt mine erau vecini de bloc cu mine. adoua zii ea s-a prezentat evident la servici la ora 8 dimineata si ne avind ce face probabil ranit domnul F a venit peste ea si ce a urmat este greu de inteles pt o familie de fapt a facuto de ris in locatiunea respectiva de fata si cu alti colegi eu nestiind nimic.fiind un intreprinzator privat am venit la programul meu 9si 40 de minute aproximativ si uitinduma in biblioteca am vazut fetita acesteia care din cite stiam nu avea ce cauta la acea ora, am intrat in biblioteca cu gindul sa o salut pe doamna AN si sa iau putin fetita in brate. eee.. oameni buni de aici a inceput calvarul, eu nu zic pote m-a iubit si avrut sa raminem inpreuna, pote nu ,de ce mi-a cerut sa divortam ,de ce a ramas cu mine atit timp, pentru bani exclus ,ne-am potrivit la pat? nici macar singur n-as mai vrea raspunsuri la acest subiect, cert este ca ea si-a dat seama ca eu nu o sa-mi las familia niciodata ,pe sotia mea era geloasa mai tot timpul,si-a dat seama ca s-ar putea sa ne piarda pe amindoi si atunci a recurs la un gest prostesc de a ma jicnii odios de fata cu colegi ,s-a intors inpotriva mea la 180 de grade si vroia cu tot dinadinsul sa iasa deasupra desi eu nu-i cerusem acest lucru,bine, nu era o problema ea oricum trebuia sa ramina cu el pt ca eu nu-i cerusem sa ramina cu mine eu am insistat doar sa lase gura mica si sa-si vada de viata ei lucru care nu s-a intimplat si ce e si mai penibil noi stabiliseram de comun acord sa ne despartim amiabil atunci cind ea raminea gravida cu el, normal nu!
probabil ca lejeritatea cu care eu am acceptat acest tip de despartire a inervato la culme, ce sa mai spun ca chiar mia propus ca in timpul cind ea este gravida eu sa am o relatie cu sora ei. de neconceput in ce penibilism am putut sa intru la virsta de 37 de ani.intre timp nu stiu prin ce surse s-a auzit si la mine acasa ca de trebuia sa am si eu scandal nu numai ea, sotia mea care avea o oarece banuiala a exploadat, doamna AN a inceput sa o doara in cot de ce facuse in ultimul an si jumatate,reactia ei a fost ceva de domeniul fantasticului pentru o fire omeneasca,ma jicnit oribil in continuare, mie miau sarit dracii si am recunoscut relatia noastra fata de toti colegii care erau mai mult decit convinsi de acest lucru.ce a urmat e greu de explicat intrucit ea si-a dorit o razbunare crunta ,blesteme, injuraturi,reactie nebuneasca fata de sotia mea care saraca nu-i facuse nimic si desi am fost avertizat de n persoane de intentiile acesteia n-am crezuto in stare si ce credeti m-am inselat . a ramas si gravida a si nascut a trecut si 1 an si 6 luni de cind ne-am despartit si ce sa spun razbunarea ei nu are margini. asta e am gresit , nu ca m-am culcat cu ea pt ca daca nu eram eu era altul , am gresit pentru ca am avut incredere intr-o femeie care s-a dovedit a fi fara scrupule ceva de genul CALCA PE CADAVRE o femeie care sta prost cu nervi si care nu se poate controla nu poate sa gestioneze un asemenea fel de scandal datorita unei relatii care eu am considerato frumoasa in care ea sa bagat singura dar nu cu ginduri normale pt doi oameni cu famili si cu ginduri negre de as face poftele ei . norocul meu este ca totusi dupa 10 luni de la despartirea de aceasta femeie la insistentele de orice fel ale sotiei mele am recunoscut ceea ce am patimit ,m-am eliberat de faptele mele si incerc din rasputeri sa fac ca totul sa fie ca inainte chiar daca sotia mea m-a iertat dar nu va uita niciodata. pacat ca trebuie noua barbatilor cei care stim sa iubim bineinteles trebuie sa trecem prin asemenea timpenii ca sa ajungem sa pretuim ceea ce avem acasa.
am scris aceste rinduri in speranta ca printre cititori sunt si barbatii ca mine care daca nu au facut ceea ce am facut eu e un lucru bun si probabil ca vor avea de invatat din ceea ce am scris eu. tot ce este scris aici poate fii publicat de orcine doreste cu acordul meu ,in cele afirmate mai sus imi asum responsabilitatea cu probe, de fapt nici nu-mi fac probleme pt acest lucru.eu m-am purtat foarte frumos cu aceasta femeie dovada este durata relatiei si sincer sunt dezamagit de ce reactie a putut sa aiba,
concluzia mea finala este sa nu aveti incredere niciodata in femei.
Ai facut praf limba romana, e singura mea concluzie!
Desi am un respect nemasurat pentru normele literare ale limbii romane, acest domn Catalin m-a facut sa rad cu lacrimi! Este formidabil! Un orator deosebit!
Pe langa ortografie, m-a lasat fara cuvinte prin maniera in care leaga 2-3 idei intr-o singura fraza. Stilul abordat ma trimite usor cu gandul la comediile lui Caragiale (iar aici, imi cer scuze fata de cei care ar putea considera aceasta analogie ca fiind jignitoare). Si are oarecare dreptate sa creada ca povestea sa poate fi publicata… poate cu usurinta sa constituie subiectul unei comedii de moravuri contemporane!
dar in barbati sa avem incredere??? intreb si eu…
si mai spun ceva: cine se aseamana, se cam aduna… nu eu am inventat vorba asta!
mai bine nu le scriai! Pe randuri bineinteles. In rest, multa sanatate.
Imposibil de citit! Asa intortocheat esti si in relatia cu sotia? (Sa o numim S!)
S-au inventat majusculele la inceput de propozitie, semnele de punctuatie, ca de celelate reguli gramaticale nu mai vobesc!
Bine spui, Cristina Socaciu, saraca limba romana…si saracele valori morale…
Oribil!!!!!!!!
Sa nu mai scrii pe acest blog !!!! Acesta este un blog al bunul simt si al respectului fata de limba romana .
Doamne, reseteaza-te, te rugam frumos.
Eu cunosc femei care nu au inselat niciodata. De fapt nu cunosc pe nimeni care sa isi fi inselat sotul. Cred ca ne invartim in medii diferite.
Oare traim in lumi paralele? Am in jur muuulte cupluri: parinti, socri, fini, nasi, cumnati cu dragoste clestar. Sunt sigura, absolut sigura de asta pentru ca o astfel de iubire neintrerupta se vede, se simte, impune respect. Stiu desigur casatorii terminate din cauza unor terti. Dar in lumea mea ma bucur, sunt fericita ca exista si oameni care se iubesc nesfarsit, de 10, 20, 30, 50 de ani. Varsta nu conteaza in iubirea totala.
Am implinit anul asta 10 ani de casatorie si imi astept barbatul cu aceeasi nerabdare ca la prima intalnire sa vina de la serviciu. Vine si ma saruta si ma priveste in ochi si imi transmite un door electrizant. Avem 2 copii pe care ii iubim nespus dar sufletele noastre danseaza impreunate deasupra oricarei alte relatii. Nu este ireal, eu vorbesc despre dragostea aceea aproape palpabila intre doi oameni sinceri cu viata lor.
Anca G. te cred, ma bucur ca ai trait in mijlocul unei astfel de iubiri.
Cred ca ar fi necesara o discutie despre flirt. Sunt oameni care relationeaza prin flirt, care supravietuiesc social tesand o plasa de astfel de relatii atat cu berbati cat si cu femei. Cred ca depinde numai de noi daca acceptam sa intram in asemenea anturaj sau fugim catre acei oameni putini, rari, care stiu sa mentina relatii curate (da, bun e termenul asta, clestar).
Alina, ma regasesc in cuvintele tale…si ma bucur ca exista o astfel de dragoste, alaturi de a mea si de multe altele, nu sunt exceptii, ci tind sa fie tot mai rare, da, pentru ca fiecare barbat inca din copilarie vrea sa apartina unui grup, unui grup mai deosebit, mai popular, mai impins in ale actiunii ba de filme, ba de povestiri mai mult sau mai putin adevarate precum pescarul cu pestele lui din poza re-facuta…:-)
Si da, exista o astfel de dragoste pe care o traiesc, inselatul cu gandul e rau, e rau daca e asupra aceleiasi persoane, daca gandurile tale nu se opresc la fanteziile din vis cu cine stie ce actor celebru ci se rasfrang asupra unei persoane zilnic, o persoana adevarata care iti ocupa mintea si duiosia gandului.
In jurul meu…sunt bunici, parinti, parintii sotului, impreuna de mici copii sau cu 50-60 de casatorie, care se iubesc si se respecta dintotdeauna. Si da, si mama sotului a nascut prima fiica la 16 ani, se paote si sunt cele mai bune prietene, iar mama sotului e de atunci si in continuare cu acelasi sot cu care se iubeste inca…
Eu le urez celor care nu au cunoscut dragostea adevarata sa o gaseseasca si incet, pentru ca e boala grea, neincrederea si scepticismul sa dispara, sa se micsoreze pana dispare…
Exista mai multe tipuri de barbati. Nu toti sunt chititi sa para Casanova, nu toti au nevoia vesnica de reafirmare in ochii tuturor femeilor, nu toti au nesiguranta diminuata cand si cand printr=o noua admiratie a unei noi cuceriri.
Exista cum este si tatal meu, cel pentru care mama e actrita de cinema inca, cu care merge la plimbare, in parc si la McDonalds, in Grecia in vacanta numai ei doi si care se protejeaza unul pe celalalt mereu si care cand vine de la birou e interesat de sotie, de casa, de calculator, de calcule, de chestii tenice, de IT (e inginer) etc.
Nu sunt toti interesati de femei si de numarul lor, unii sunt interesati de tenis, altii de fotbal, altii de diverse hobbyuri, nu chiar toti au nevoie de reafirmare prin cuceriri, unii pur si simplu sunt siguri pe ei si pe sexualitatea si masculinitatea lor ca sa nu mai caute mereu reafirmarea.
Si aici cred eu, este linia intre barbatii fideli (barbatul increzator si sigur pe el) si barbatii in permanenta cautare si care traiesc cu teama si nesiguranta…
Eu sunt intr-o relatie de aproximativ 7 ani si nu am inselat.Dar nu pot spune ca nu m-am gandit sau nu m-au atras intr-un oarecare mod altii…Asta nu inseamna ca as fi mers mai departe.Fiecare cred ca are ganduri,dar e important sa le depasesti…sa nu te iei dupa primul instinct.Cel mai bine e sa stai si sa gandesti pentru ca altfel te-ar putea costa mult,pierderea persoanei iubite.
si ma intreb,oare ma ve-ti judeca?
Buna dragele mele,din nou.Spun doar atat,eu azi,insel.La inceput a fost cu gandul,mai apoi cu fapta,iar mai apoi sa il iubesc enorm…sa traiesc doar prin el.Acum nu ma simt vinovata,pt ca dezamagirile de acasa mau trimis in bratele lui.Nu am fost deloc puternica sa reusesc sa stau departe de aceste lucruri,cine ar fi crezut acum cativa ani,ca voi ajunge aici.Este frumos,imens de frumos,dar si imens de greu cand si tu si el ,esti deja angajat in ceea ce se cheama casatorie.Am mai spus si cu alta ocazie si repet,este tare greu,greu cred mai mult pt mine,pt ca stiti voi,noi femeile iubim mai mult,dam mai mult,si vrem mai mult.Acum trec prin niste momente grele,psihic sunt la pamant,si imi este teama.Barbatilor le plac femeile puternice,eu nu ma mai recunosc,eu nu mai pot fi puternica.Aceasta iubire ma dat peste cap…si nu imi gasesc locul…ce pot sa fac?astept un sfat,orice,de la voi,prietenele mele.
Dana, este normal sa treci prin aceste stari sufletesti, o femeie, mai ales implicata deja intr-o casnicie, traieste stari ce trec de la agonie la extaz. Si eu ma gandesc uneori ca, poate daca nu faceam eu primul pas, aceasta punte sufleteasca nu era ridicata, poate el nu a simtit asa de la inceput, poate eu am fost cea care i-am trezit prin sentimentele mele aceste trairi si lui, poate…poate, poate. Toate acestea, plus alte amanunte aparute pe parcurs dau o stare de teama, nu asupra relatiei, ca suntem serioasi amandoi, ci asupra situatiei, asupra viitorului, asupra intalnirilor greunate de distanta.
Viata este cu multe urcusuri/coborisuri daca vrei sa o traiesti cu demnitate si serios. Nici nu stiu cum ar trebui procedat, numai sa nu fie nimic rau.
dana, nu pot sa ma pun in pielea ta. probabil ca este cumplit sa treci prin ceea ce treci. nu stiu ce sa zic. insa in iubire nu exista inselaciune, fii cu cel pe care il iubesti. ar trebui sa gaseasca si el puterea sa fie doar al tau daca te iubeste…
Draga mea, nu-i sfat ci doar un pic din propria experienta: ” fluturasii” noi iubiri vor trece, cu putina suferinta si realitatea te va vindeca. Totul e trecator, nimic nu-i vesnic!
iubirea adevarata nu trece ….. ramine … fericiti cei care si-au gasit sufletul pereche …fiti fericiti si nu lasati pe nimeni si nimic sa intervina intre voi
Buna,
Sunt Ewa, am 33 de ani si cunosc foarte bine psihologia barbatilor. Nu vreau sa dezamagesc pe nimeni cu post-ul meu dar cred ca fiecare dintre ei si-ar dori sa aiba o viata ca a lui Hugh Hefner. Insa problema e de capabilitati. Si, indiferent de increderea in sine pe care o afiseaza barbatii, multi dintre ei isi dau seama destul de devreme ca nu au skills-urile necesare unui Casanova. Motiv pentru care tin capul la cutie si se multumesc cu o singura iubita (si cu ce le mai pica din cand in cand).
Pentru marea majoritate dintre ei nu e usor sa le pice femeile la picioare ca mustele. In general femeile se dau in vant dupa barbatii sarmanti (nici eu nu fac exceptie) chiar daca s-ar cupla numai cu barbati cu bani, de exemplu. Barbatii sarmanti isi cunosc potentialul si isi permit sa se joace.
Dpmdv eu as prefera oricand un barbat sarmant. De ce? E simplu! Stiu la ce sa ma astept, nu am de ce sa-i fac scene, daca sta cu mine nu sta pentru ca nu are cu cine sa faca sex.
Si mai e ceva: pentru barbati (mai ales pentru cei experimentati) e o diferenta intre dragoste si sex, si noi ar trebui sa gandim la fel!
Ewa, imi poti, te rog, recomanda o carte buna despre psihologia barbatilor?
Eu chiar nu am inselat,crede-ma!:)
Deci,hai,nu le stii chiar pe toate pe lumea astea,right?
silvia, nimeni nu are pretentia ca le stie pe toate. pur si simplu discutam si invatam din experiente. felicitari pentru faptul ca nu ai inselat. ce vroiai sa ne spui de fapt?
Din nou Alice, m-au atins cuvintele tale pentru tu spui lucrurilor pe nume.
Eu nu cred ca e trist ce spui tu aici pentru ca cine crede in povesti din astea cu s-au iubit nespus pana la adanci batranete, nu traieste in lumea asta. Da, exista situatii exceptionale precum cea povestita de Anca G, dar acestea sunt f rare iar cei care le traiesc sunt intr-adevar norocosi.
Acum si inselatul asta poate fi de multe feluri, dar oricum i-ai spune tot inselat se numeste.Asta nu inseamna ca nu iubesti omul de langa tine, dar fiind om ai in afara de creier si instincte, si inima. In toate relatiile intervine obisnuita, plictiseala la un moment dat si atunci pot sa iti fuga ochii. Important este sa stii ce vrei pana la urma si daca simti ca tentatia e mai puternica decat ce ai acasa, atunci nu-ti bate joc si pleaca pentru ca nu suntem legati unii de altii pe vesnicie.
Ma consider o persoana fidela si cred in dragoste si desi nu mi-am inselat niciodata iubitii, am fost tentata de cateva ori sa o fac. Si probabil ca si cel de langa mine a fost sau va fi ispitit. Nimeni nu imi poate garanta ca intr-o zi nu ma voi uita dupa altcineva sau nu imi voi dori altceva. O sa ma rog sa am intelepciunea insa sa nu regret daca aleg altceva iar daca el o va face sa fie cinstit fata de mine.
Oricum experientele astea in afara relatiile pot sa-te lamureasca, daca ai dubii fie ca ce ai acasa e mai bun, fie ca dimpotriva.
Chiar intr-o carte de la tango am citit despre o persoana publica de la noi care povesteste ca desi avea o relatie de multi ani cu femeia vietii lui, cu care avea si un copil, intr-o zi s-a plictisit si a gasit drept solutie de reinviere a relatiei, inselatul. O vreme chestia asta chiar a functionat numai ca sotia si-a dat seama la un moment dat si au sfarsit prin a divorta. S-au intalnit dupa o vreme, intamplator si au vazut unul in ochii celuilalt ca flacara iubirii lor inca ardea si au trait fericiti pana la adanci batranete.
Asa ca.. e de meditat
Sunt reale cazurile de viata traita in cuplu pe care le-ai prezentat, dar, poate trebuie sa ne gandim ca sunt si persoane evoluate spiritual, la care intervine si ajutorul DIVIN in a se intalni. Asultati-ma, va spun din experienta, mi-am intalnit dragostea intr-un catun unde nici eu nu speram sa ajung vreodata. De atunci ma tot intreb daca a fost ceva intamplator sa-l intalnesc intr-un loc de care nu stiam nimic, fiind o persoana de care nu am stiut nimic spus de cineva vreodata, decat cred ca 5 fraze cand mi-a fost prezentat, in rest nimic, nimic…nici acum nu stiu decat putin, dar pentru mine este mult, il iubesc si cred ca ma iubeste si ne este bine la amandoi, cu toate ca viata ne-a incercat sa vada daca ne poate desparti. Nu vreau NIMIC altceva, nimic decat pe el, cat s-o putea sa fie, nu indraznesc sa spun sa fie pentru totdeauna.
Greseala ta nu a fost greseala! Insa e greseala mea faptul de a fi uitat sa mentionez ca am o mama si un tata neverosimil de tineri! Eu am 36, mama de abia a implinit 50. Tata are 55. Despre care generatie vorbim?!? O, si am uitat sa o mentionez pe prietena mea Ada ( e mai mica decat mine cu 1 an), care acum locuieste nedrept de departe, in Pittsburg! Sotul ei, Christopher, care este un negru superb (si un om minunat)o iubeste acum, asa cum o iubea si acum 9 ani! Asa cum probabil o va iubi si peste 18. Si au avut mult de luptat pentru iubirea lor! Au un copil splendid (dupa ce le-a murit primul!) si eu numai cand ma uit la iubirea lor ma busesc lacrimile. Si invidia. Si nu cred - cu sinceritate - ca se vor insela vreodata. Sau ca si-au dorit sa o faca.Despre care generatie vorbim?!??!
Nimeni, aflat intr-o poveste de iubire adevarata, clara ca un cristal, pura ca lacrima si trecuta prin foc, nu inseala! Nimeni! Nimeni nu pleaca de acasa si nu “se da” pe site-uri straine atita timp cat iubirea inchide un cerc perfect peste sufletul sau. Femeie sau barbat. Amantlacurile isi au rostul si povestea lor. Dar iubirea clestar exista! La toate varstele si in toate generatiile. EU asa cred!
Anca…oricat de mult mi-as dori sa sustin ceea ce spui…nu o pot face! Cred ca exemplele tale nu sunt nici pe departe regula, ci asa cum ai spus in primul post, sunt exceptia! Si zic asta cu sufletul greu.. Si eu am o exceptie in parintii mei…si as fi vrut sa traiesc aceiasi iubire.
Iubirea clestar! Ai numit-o frumos…pentru o poveste…
Iubirea clestar! Ai numit-o frumos…daca doi oameni se iubesc de-adevaratelea, nimic nu se poate explica, totul este firesc, curgator, se simte, se traieste, fara cuvinte…ci cu simturi.
Sunt specialisti care, daca le sugerezi ce simti tu, se uita mirat si nu cred ca as vrea sa stiu ce concluzii trag. Este un domeniu neelucidat inca, cred eu. Se simte, nu se explica decat prin har. Da, un har al iubirii.
Ma bucur Anca ca mai intalnesc si oameni sensibili. Stau si-mi rememorez perioade ale vietii. De mic copil am fost mai altfel decat cei din jurul meu, delicata, nu-mi placeau certurile, faceam totul sa fie bine, eram adorata de cei cu care intram in contact (cu toata modestia). Pe parcurs, recunosc ca viata m-a facut mai dura, creandu-mi un fel de scut de protectie, poate uneori prea rigid. Dar cred ca in sufletul meu am tanjit in continuare dupa tandretea mea si m-am consumat, dar am mers in acelasi pas alert cu cel al vietii si nu am realizat. Poate am inselat si eu unele persoane, prieteni, dar nu atat de grav si greu pe cat au facut-o cei din familie sau prietenii. Poate inafara parintilor mei care m-au adorat, celorlalti femei/ barbati nu le-a cazut bine firea mea, se gandeau cum de fac totul bine (casa, copii, meserie), stiu sa vorbesc, sa ma port, totul natural, nu faceam nici un efort. Si crede-ma ca am muncit, nu gluma, nu am fost o mironosita cu toata firea asta a mea. Am avut ambitie si cred ca un ajutor divin.
Tu ai 36 si mama 50????
50- 36 = 14
Nu am inteles Anca ce calcule faci
Da, Anca! Stii matematica! Mama nu a stiut cum e cu viata la varsta aceea! A fost o joaca de copii soldata cu un copil! E drept ca eu inca n-am implinit 36 dar mai am putin, mama avea 15 ani cand m-a nascut! “Aia mica cu burtica sau copilu’ care a facut copil”….nu a publicat-o nimeni in nici un ziar si inca o bila alba pentru minunatii mei bunici! Ca sa inchei, da, tu stii matematica si eu am stiut si eu ce spun!
M-am gandit sa precizez ca ma refer la oameni din generatia noastra…, dar uite ca nu am facut-o. Sunt sigura ca bunicii mei nu s-au inselat unii pe altii, si ca din generatia parintilor mei mai sunt multe cupluri care au ramas neatinse de aripa tradarii. Dar vorbesc despre cei din zilele noastre, Anca G, cunosti pe cineva? Daca da, spune-mi. Si tu, Claudia, cunosti pe cineva cu adevarat, sau ti s-a intamplat tie sa traiesti cu anii langa sotul tau si sa nu iti rasara in gand iubiri noi? Anemone, ai scris cu gandurile mele. Emilia, asa imi spuneam si eu, incercand sa culeg binele din rau: bine ca inima mea inca stie sa bata… Ramona, imi doresc pentru mine ceea ce iti doresti si tu. Si imi doresc mie ceea ce iti doresc si tie. Va imbratisez…
da Alice… iubire frumoasa, neintinata. meritam, nu? ma rog sa fie asa iubirea mea care va sa fie…iubirea ta care deja este…
Am inteles ca te referi la oameni din generatia asta, desi s-a inselat destul in toate generatiile…
eu nu am inselat decat cu gandul. si cand am simtit ca nu ma pot gandi decat la ochii lui stralucitori, ca inima mea il poarta peste tot, fara ca el macar sa stie asta m-am retras din relatia pe care o aveam.
trist este ca si el era intr-o relatie, dar a ales calea comoda, sa fie in ambele relatii, asteptand sa se faca lumina sa stie pe ce drum sa o ia. nu am vrut sa fiu partasa la inselaciune dar m-am gandit ca nu este iubire sincera ceea ce simtea pentru ea.
si asa cred si in continuare, atat timp cat iti cauti iubirea in paturi straine nu este iubire in relatia “trainica” pe care o ai. este o viata mintita, o iubire mintita… dar barbatii percep altfel iubirea, cred ca inseland cu trupul este in regula pentru simplul fapt ca sunt barbati, considera asta o recunoastere a masculinitatii lor deoarece acasa probabil nu mai simt dorinta sau provocarea…
dar cred ca acolo unde exista iubire adevarata nu exista inselaciune…omul langa care traiesti si prin care respiri viata trebuie sa fie suficient…sa nu cauti nimic in alti ochi, corpuri, cuvinte scrise pe internet…
Asa este, dar putin gandesc asa si foarte , foarte putini simt asa. Asa-i, asa este!
Ramona, cred ca numai noi femeile gandim asa, barbatii nu. Ei sunt de regula, oamenii momentului “de ce nu ?”
da, din pacate, majoritatea nu refuza cand li se ofera ocazia, de parca castiga foarte multe prin aventurile lor… noi vedem iubirea altfel decat ei. ar trebui sa poata spune “nu” tentatiei. ar trebui…
oricum ma bucur ca nu sunt barbat. sa pot sa trec de la o persoana la alta, de la un capitol la altul, sa mint, seara sa adorm in bratele cuiva, iar dimineata sa ma trezesc in alte brate…sa ma mint pe mine.
ultimul meu prieten si-a gasit in decurs de cateva zile “pansament” dupa ce s-a terminat relatia care durase vreo 3 ani. mi-a spus aveam 2 variante: sa imi inec tristetea in alcool sau sa incep o alta relatie. si iata, acum ma intalnesc cu el si imi spune ca o inseala… si totusi o “iubeste”. lasati-ma sa rad putin sarcastic in fata iubirii lor si sa spun: multumesc dar nu accept sa traiesc o asa “iubire”.
S-ar putea ca aceasta tema sa aiba parte de aceleasi controverse ca subiectul referitor la cum sa crestem bebelusii.
Cred ca, intr-un fel sau altul, toti inselam la un moment dat, fie macar chiar si doar cu gandul. Nu m-am golit de speranta ca se poate si altfel - desi nu am avut parte de o iubire intreaga pana acum - dar am trait in direct povestile mele si indirect pe ale altora, care au avut pe parcursul lor tot felul de mici tradari, mici inselatorii cu fapta sau cu gandul…Asa ca, indiferent cat ne-am feri sa spunem ca nu ni s-a intamplat sa cadem in capcana aceasta, cred ca oricine a fost ispitit de imprejurarile vietii sa simta ceva de genul asta. Ideal este sa nu ranim omul de aproape atunci cand nu mai putem sa impartim aceeasi lungime de gand, dar cred ca nici asta nu se poate, pt ca probabil, tocmai de asta de intampla, ca lucrurile si sentimentele si faptele nu mai sunt la locul lor.
Cred ca, intr-un fel sau altul, toti inselam la un moment dat, fie macar chiar si doar cu gandul. Probabil asa este.
Mi-amintesc de-acum ceva luni, cand fiind intr-un oras de granita a Germaniei, drag mie impreuna cu sotul meu, ma uitam cu suflet in Dunare, cum curgea linistita si era o zi cu soare, de vara si…vedeam chipul chipul iubitului meu, zau, nu glumesc…
Este adevarat ca sunt si femei si barbati care nu au inselat cu absolut nimic paratenerii lor de o viata sau chiar daca au fost abandonati.
Nu este tirziu nici pentru unii nici pentru altii de a-si regasi inima de copil. Cu asemenea sentimente nu exista loc de inselaciune.
Alice, ce se intimpla cu inimioara ta?
Daca iubesti, nu poti vedea greselile celorlalti, mai mult ii poti intelege perfect.
Iubirea inseamna si intelepciune. Aventura e pentru cei care cauta.
Oportunitatea de a Iubi.
Oportunitatea de a fi intelept
Oportunitatea de a fi curajos. Adica a incerca mereu sa traiesti in speranta ca reusesti.
Acestea sunt obiectivele din viata fiecarei persoane, care reusindu-le, nu mai moare niciodata traind numai cu Iubire.
Si eu cred ca e imposibil ca intr-o viata de om sa nu-ti tresalte sufletul macar odata mai intens la altcineva decat cel pe care l-ai ales sa te insoteasca pe viata. Ceea ce conteaza insa, este cat de tare lasi (sau chiar incurajezi) sufletul sa faca mai departe… Sau gandul, sau trupul…
Caro, intr-adevar spui, se poate in anumite situatii sa-ti fuga ochii catre altcineva decat cel pe care l-ai ales sa fie langa tine, cu bune si rele. Am avut si eu un moment de slabiciune, indusa de un moment delicat in relatiile dintre mine si sotul meu aproape la inceputul casniciei, moment din care mi-am revenit repede, l-am regretat si am jurat ca ne se va repeta si asa a fost. Si am fost inteleasa si de cea de-a treia persoana, ce avea incredere in mine si care m-a apreciat foarte, foarte mult pentru gestul meu, cu toate ca tinea tare mult la mine. Si am ramas amici in continuare.
Si ti-am scris si cu greseli gramaticale, de bezmetica ce sunt. Va rog sa citit cu cratimele de rigoare “a-ti” si tot restul! Scuze!
“Am sa te insel in fiecare noapte
Si-am sa te mint in fiecare zi
Si cat putea-va sufletu-ti sa rabde
Cu cat iti voi gresi, cu atit te voi iubi”
Este o melodie de notorietate a lui Ducu Bertzi…
Eu cunosc, Alice, un barbat care nu si-a inselat niciodata femeia! Imi pun gatul jos, mina in flacari si sufletul pe rug pentru asta! Nu am nici cel mai mic dubiu! Cunosc un barbat - unul singur - care isi iubeste sotia ca acum 100 de ani cand i-a devenit sotie, care a crescut copii acestei femei (si pe cei pe care i-a facut ulterior cu ea!) minunat, facand diferente in sensul in care i-a avantajat intotdeauna pe cei care nu erau ai lui! Cunosc un barbat - unul singur - care ameteste de drag si de dor, de dragoste implinita ori de cate ori o vede, care isi invinge oboseala lui ca sa-i maseze umerii ei! Cunosc un barbat - unul singur - care isi respecta intr-atit femeia iubita si familia pe care o are cu ea incat si-ar da viata in orice clipa pentru ei (nu, nu e un truism si nici o exagerare!)….cunosc un barbat - unul singur - si ii spun cu mandrie, cu dragoste, cu netarmurit si adevarat respect “tata”!
Exista iubiri pe viata si faptul ca noi nu am avut norocul sa le intalnim nu inseamna ca trebuie sa ne indoim! Nu avem niciun drept! Ti-am scris azi si la acest post numai pentru ati spune ca trebuie sa ai netarmurita incredere in povestea pe care o traiesti acum! Mama mea avea 2 copii cand l-a intalnit pe tata! Eu si frate-meu! Asa ai si tu! Mama mea s-a indragostit de tata, si tata de ea si dragostea lor dureaza si astazi, nealterata, neafectata, nepretuita iar eu jur in fata voastra si a lui Dumnezeu ca sunt martora acestei iubiri si am fost de la varsta de 7 ani! Deci se poate, Alice, se poate! Nu stiu daca au facut eforturi, probabil ca da! Nu stiu daca au facut compromisuri, probabil ca da! Dar nu acel gen de compromis! S-au iubit cinstit, curat, fara nici un ascunzis, cu toate cartile pe fata! Sunt doi oameni spectaculos de frumosi, va spun asta ca sa nu credeti ca au fost feriti de ispite, mai blonde, mai roscate (cazul tatei, mama e bruneta), cu ochi mai negrii sau mai cu spate mai lat (cazul mamei,tata are ochii verzi, hi, hi, hi)….mi se frange sufletul de drag cand il vad pe tata pregatindu-i cafeaua de dimineata, in fiecare dimineata si de cativa ani si medicamentele de inima….sau cand joaca “tabinet” impreuna, dupa amiezele…sau cand pleaca la mare, vesnic in luna de miere! Iubirea exista! Si faptul ca eu nu am reusit sa o gasesc (nu in forma asta!) nici pana in zilele noastre nu ma face nicicum sa ma indoiesc de ea! A, si ca sa nu fiu acuzata ca parintii mei sunt exceptia care confirma regula am sa va spun ca si bunicii mei au avut aceeasi poveste! Dar bunica mea a murit si povestea lor l-a lasat pe bunicul intr-o lume goala si lipsita de sens! Sigur ca ne are pe noi, dar daca ati stii ce frumos povesteste cum o viseaza pe iubita lui noaptea, valsand….Alice, iubirea de care vorbesti tu exista! Da-i o sansa, este cea pe care o traiesti azi!
Superb scris, Anca.
A insela sau a nu insela, este o reteta pe care fiecare trebuie sa o incercam in viata, sau cum? Am avut “privilegiul”, daca pot spune asa, sa “traiesc” aproape toata viata intre barbati, prin natura “vietii” mele. Fiind un pic frumusica, am fost excesiv de atenta sa nu fac pasi gresiti in viata, sa nu jignesc sexul tare (ei, asi!), sa fi-mi prieteni, cu toate ca am fost destul de dura in relatii si mi-a fost greu dar cred ca am reusit in genere sa ma impac cu ei. Din instinctul de conservare si din orgoliu am mentinut relatii “la distanta”, destul de reci, unii m-au apreciat, altii au tras concluzia ca sunt infumurata, dar rezultatul a fost unul favorabil. Au fost si unii pentru care am fost subiect de studiu in ani, de cercetare minutioasa a pasilor facuti, sa descopere nereguli in viata mea la care am tinut mai mult ca la orice sa nu-mi fie patata. Dar nu a fost asa.
Viata mea si-a intors cojocul, probabil era tare cald, fiind o zi superba de vara, cand am intalnit doi ochi patrunzatori, un glas gingas, doua maini in care-am vrut sa-mi odihnesc mainile mele mici de cum le-am zarit, ce mai, un frumusache. Am inceput sa insel? Poate pe mine, dar sufletul, nu. Si cineva drag-mi spunea ca sufletul este singura bogatie a ta, pe care nu ti-o poate lua nimeni NICIODATA. Am inselat sau nu, ma intreb si acum?
“Ai sa ma ierti in fiecare noapte
Si-am sa te mint in fiecare zi…”
Sunt versuri de notorietate, ale lui Adrian Paunescu.
Si sunt puse pe muzica de Ducu Bertzi
Uite, ma apuc sa caut acum linkul in youtube; voila!
Si stiam ca sunt versurile omului, dupa cum stiam ca poezia se numeste “Iertarile”! Te-am suparat cu ceva?
http://www.youtube.com/watch?v=2n79_Wt6JiI
Nu m-ai suparat, chiar deloc. Numai ca versurile sunt asa cum spun eu. La tine erau modificate. Ceea ce arata ca nu versurile le-ai retinut, ci pe Ducu Bertzi.
Si inca ceva: sa nu-mi spui ca fratele tau e mai mare!!
Ar fi fost culmea, nu? Nu, sunt cea mai mare! Fratele meu cel mare are 31, sora mea 26, sora mea 24 si fratele cel mic face 20 de ani in noiembrie
Suntem o familie frumoasa si parintii mei inca se iubesc ca in prima zi! De exemplu, singurul fel in care il putem supara ba chiar enerva maxim pe tata este sa o suparam (in orice fel!) pe mama…dupa atatia ani, chestia asta (care ma frustra maxim in copilarie!) ma emotioneaza pana la lacrimi. Si sa stii ca nu sunt genul ala de pereche “dulce” pana la lesin. Nu au nume de alint, nici manifestari de afectiune exagerate, iesite din comun. Dar uite, in primavara asta mama s-a operat de tiroida. Am stat cu ea doar eu si tata! A fost o lectie, a fost o experienta de neuitat este inutil sa povestesc ca tata s-a enervat ca i se parea ca intarziem si si-a iesit din minti cand l-a sunat mama si i-a spus ca uite acum intra in operatie…era sa-mi sara din masina de suparare ca “nu am mai apucat mai tata sa o pup si era important pentru ea, numai din cauza ta, mai bine luam metroul”…s-a calmat pana la urma si a si pupat-o de curaj inainte de operatie ca am prins-o totusi…si cand mama a iesit din operatie, m-a trimis pe mine (primul nascut si sunt si fata, nu?) la capul ei. Afla (aflati toti!) ca primele cuvinte constiente ale mamei au fost “Auras, unde e Auras?” (asta-i tata!)….sigur ca m-am simtit un pic frustrata si un pic nedreptatita, la urma urmei sa ai copilul la cap si tu sa-ti strigi dragostea?!??! Dar pe urma, cu lacrimi de recunostinta in ochi, am pupat-o pe frunte si am plecat sa il trimit inauntru pe Auras…dragostea ei de-o viata, tatal copiilor ei, jumatatea ei, barbatul ei! Am spus si mai devreme…dragostea clestar exista!
Sa fii sanatoasa, sa te bucuri de fratii tai, de surorile tale,
de parintii tai!
ce pacat ca nu cunosti barbat care sa nu-si fi inselat sotia si nici femeie care sa nu-si fi inselat barbatul. Sunt lumi diferite si suflete atat de complexe incat ar trebui sa pleci de acolo si sa incerci multe alte variante de a trai pentru a-ti da seama ca exista si unii si altii…
Sunt lumi diferite si suflete atat de complexe …bine spus, Claudia.
Mi-am amintit acum de o calatorie a mea facuta impreuna cu niste prieteni acum un an intr-o tara frumoasa, de vazut, intr-un oras visat de multi, intr-o sala superba, da superba, la un concert ravnit de multi. Totul superb, toata lumea traia clipele de vraja ale concertului, si totusi, in acea seara mirifica pentru toti din sala, langa mine era cineva care de-abia mai respira de greutatea tavanului cu ingerasi ce apasa asupra sufletului ravasit ca era singura, fara cel pe care-abia incepuse sa-l iubeasca. Nici nu observa decat tarziu ca ingerasii erau auriti, poate ei i-au dus mesajul ei, recunoscand un alt ingeras pamantean, ale carui aripi erau frante. Poate le-a fost mila, ca statea acolo pe scaun si nu era fericita pe tavan, cu ei…
e trist ce spui Alice, dar pe undeva sper sa te inseli…
buna,
dragelor nici nu stiu cu sa incep, ca nu sunt deacord cu nimic……….
singura certitudine a vietii e ca ne indreptam catre moarte, adica intr-o buna zi( DUMNEZEU stie cand) vom muri.daca ma gandesc in fiecare zi la ziua cand voi muri,cum si cand va fi- este tot un fel de moarte, deja nu mai traiesc-sunt moarta….
tot asa si cu intrebarea voastra cat va dura fericirea voastra…ATAT!!! e bine??? daca va ganditi la ziua cand EL nu va mai fii langa voi,deja nu va mai bucurati de EL inca de pe-acum, poate chiar va uitati cu ura gandindu-va ca oare cu cine va fi peste………………………
dragelor bucurativa de ceea ce aveti azi,acum. nu are importanta cat va dura,
dar in mod sigur va dura atat cat voi va ve-ti da silinta sa dureze.
daca in loc sa faceti ceva frumos si constructiv pt relatia voastra, voi va ganditi cat o sa dureze……….iertare dar cred ca e deja ”moarta’
iertare sunt patetica.
cat despre subiectul’inselat’ atat barbatul cat si femeia,imi cer iertare e doar opinia mea-dar tot nu sunt de-acord.
in lumea asta exista un echilibru pe care l-a creat DUMNEZEU.
e drept ca noi ne straduim sa-l dezechilibram, dar asta nu inseamna ca suntem o lume de obsedati sexual.
in cercul in care va invartiti e posibil sa fie asa cum spuneti,toata lumea inseala pe toata lumea,dar eu-un nimeni-nu va dau voie sa credeti ca toata lumea e la fel ca voi.
sunt f multi oameni care au preocupari mult, mult mai importante decat sa se viseze in pat cu altcineva.
uitati-va mai bine in jurul vostru si sigur veti vedea.
Imi cer iertare daca am suparat pe cineva, dar daca va uitati mai bine in jurul vostru si veti vrea sa vedeti - veti vedea…
Numai bine va doresc tuturor
articolul asta nu ma face sa ma simt mai bine
din luna aprilie a acestui an traiesc numai zile nefericite, pt ca omul pe care il iubesc se gandeste la o alta. il simt, iar el ma minte. cand il intreb de “ea” se inroseste, se balbaie, se pierde. il urasc la fel de mult pe cat il iubesc. si nu, nu a ajuns cu ea in asternut…ma doare cumplit si imi imaginez scene de razunare. am sa-l insel si eu, sa vada cum e. dar nu ma atrage nimeni, wtf!
Nu cred ca “ochi pentru ochi” ar fi solutia. Mai bine discutati deschis. lipsa comunicarii omoara dragostea. (si alte lipsuri, dar asta e cel dintai!) Si daca nu si nu, indepartati-va cat inca sunteti ‘prieteni’.
Sunt de acord cu Dragos.
Si daca nu mai merge: Marina, let him go!
E posibil ca ma tarziu sa vad dati seama unde ati gresit amandoi!
ce tot vorbiti aici femeilor , nu mai inselati barbatii ca nici pe voi nu va insala nime’ vi se pare doar , un barbat insala cand nu mai stiti cum sa-i atrageti inspre voi , isi pierde interesul , aveti grija de ei cum au ei de voi , in fine nu toti sunt la fel , trebuie sa-i ghiciti si pe ei …succes
Buna dimineata…
Ma incearca, de cateva luni, aceleasi intrebari retorice,mai mult, am momente in care traiesc cu spaima in suflet ca minunea pe care o simt azi se va sfarsi, si voi ajunge iar la deznadejdea de alta data…Stiu, acum totul e frumos , aproape la modul ideatic, si ma gandesc la mine ca femeia aceea din povestea lui Creanga cu drobul de sare…Dar inafara de dragostea mea, nu am nici o arma pentru a lupta cu viitoare posibile tradari!
Da, Alice, A INSELA nu inseamna neaparat a ajunge in pat cu altcineva decat cu cel/cea carui in fata vietii i-ai promis credinta si corectitudine…Am fost inselata, si la propriu, si la figurat, si am inselat si eu, la randul meu, chiar daca a fost vorba de un gand fugar, sau daca, stand in bratele unui om bun, mi-am amintit de bratele celui rau, dar pe care l-am iubit nebuneste si care inca mai locuia la momentul respectiv in mintea mea(chiar daca nu avea nici macar viza de flotant)…
Acum traiesc ca intr-o poveste…Nu inseamna ca nu am incredere in el (sau in mine), dar pentru ca am inghitit amarul multor inselaciuni/minciuni/tradari/mizerii, am momente in care imi chinui sufletul cu intrebarea aceasta: oare cand va disparea perfectiunea, fericirea, si cand ma voi intoarce iar la durere? Pentru ca stiu, uitandu-ma in urma,ca toate inceputurile sunt frumoase…
Si eu am trait o iubire virtuala cu un barbat aflat la mii de km peste ocean…Asteptam cu sufletul la gura mail-urile, sms-urile sau apelurile telefonice…Am fost la un pas de a ne intalni undeva in Europa, dar el a ezitat..Apoi a luat brusc hotararea sa punem punct relatiei noastre virtuale…se pare ca se implicase mai mult decat si-a dorit…Am fost devastata, pur si simplu, si poate ar fi fost si mai rau daca ne-am fi intalnit in realitate! Au trecut cateva luni si a revenit…am reluat corespondenta, dar nu cu aceeasi intensitate…Nici feeling-ul meu nu mai era la fel de puternic, desi inca imi tresarea inima…Si am fost din nou la un pas sa ne intalnim, de asta data aici, in tara…Doar ca el a sosit in ziua in care eu am zburat spre Bruxelles…Apoi lucrurile s-au linistit usor, pana in momentul in care s-a facut ca nu ma cunoaste…
Oricum, a fost o experienta pe care nu o regret, mi-a dovedit ca sunt capabila sa iubesc din nou cu aceeasi intensitate, sau chiar mai intens…
Emilia, sa inteleg ca esti casatorita sau aveai o alta relatie in paralel, pentru ca subiectul postarii este a insela sau a nu insela…
Am citit toate comentariile si m-am regasit in unele dintre ele.Cred ca si tine Alice, ca azi oamenii insala mai usor, lumea in care traim este plina de ispite, si apoi oamenii au devenit mai egoisti, se gandesc mai presus de orice la fericirea lor, indiferent ca-i ranesc pe cei din preajma.Si nu e vorba doar de ruperea unor relatii, ci de multe ori de destramarea unor familii.Nu judec pe nimeni, si eu am inselat, nu am mers pana la capat ce-i drept, dar tot m-am simtit vinovata si i-am spus sotului meu adevarul pentru ca simteam ca nu voi mai putea ascunde ce simteam pentru celalalt.Si nu vroiam sa-l insel, nu merita asta.Asa ca ne-am despartit. Cred insa ca oamenii nu insala atunci cand iubesc, cand se simt bine langa partenerul lor (nu vorbesc de acei barbati care au infidelitatea in sange). Problema apare cand dragostea se stinge in timp, cand unul dintre cei doi se simte nefericit sau neglijat, asa cum s-a intamplat in cazul meu.Iar cei care tin la relatia sau la familia lor vor sti s-o salveze…sau macar vor incerca.
Va doresc tuturor sa cunoasteti dragostea adevarata si sa o pastrati vie!