A insela sau a nu insela
Eu nu cunosc nicio femeie care sa nu-si fi inselat sotul. Si niciun barbat care nu si-a inselat sotia. Chiar daca lucrurile n-au mers pana la capat, toti cei pe care ii cunosc eu au fost implicati, macar virtual, in cate un flirt mai mult sau mai putin serios.
Asta nu inseamna ca traiesc intr-o lume a moravurilor usoare. Dimpotriva, ma invart printre oameni de toata isprava, care declara ca tin la familiile lor si unii dintre ei chiar o fac cu toata seriozitatea. Dar am tot mai mult senzatia ca viata ne ia pe sus si, din cand in cand, ne trimite cate o ispita care sa ne plesneasca peste ochi cu propriile noastre trufii.
Eu cred si stiu pe propriul meu suflet ca a insela nu inseamna neaparat a ajunge cu cineva in asternuturi. Uneori e de ajuns sa porti pe altcineva in gand, sa spui si sa gandesti lucruri pe care sa nu le poti impartasi partenerului tau, ca sa te incarci cu vinovatia tradarii. Dar in jurul meu vad cu mult mai mult de atat. Am o prietena care, desi e maritata de o viata, tot de o viata isi pastreaza o legatura de taina cu primul ei iubit de care s-a indragostit in liceu. Cunosc bine de tot o femeie care, timp de un an, a avut – in scris- o relatie cu un barbat cunoscut pe internet, de care a fost indragostita nebuneste. Ei nu s-au intalnit niciodata fata in fata, desi ea era pregatita sa-si paraseasca sotul si sa plece sa traiasca cu alesul sufletului si al megabitilor sai. Dar alesul n-a avut niciodata curaj sa o intalneasca… Si n-a mai fost nevoie sa-i marturiseasca nimic sotului. S-a intors, spasita si devastata de durere, in mariajul ei pe care ar fi vrut sa-l paraseasca, dar n-a mai avut motiv.
O alta amica de-a mea imi povesteste cum acopera ea toate amantlacurile prietenei sale casatorite, care o pune sa minta ca i-a cumparat cadouri, sau a invitat-o la film, sau la un week-end petrecut doar de ele doua la munte. Iar in ceea ce priveste barbatii, nu, nu cunosc niciunul care sa spuna, cu mana pe inima, ca nu a inselat, macar cu gandul, daca nu cu fapta. Stiu barbati care au o iubire extraconjugala si barbati care invita in patul conjugal – si extra – cate-o duduie noua, ori de cate ori au prilejul . Stiu barbati care au si copii cu femei de care sotia lor nu a auzit niciodata. Stiu…
Vorbesc despre altii nu pentru ca, de la inaltimea pozitiei mele auctoriale, imi permit sa-i critic pe cei din jur. Am trecut eu insami prin tradari grave, prin inselatorii complicate si umilitoare, greu de indurat, ale mele sau ale omului langa care traiam. Ca dovada ca, pana la urma, am sfarsit prin a ne desparti. Si doar astfel am putut ajunge in miezul iubirii mele de azi. Dragostea pe care o traiesc are in ea toata frenezia inceputului, toata nebunia si orbirea indragostelii prin care am trecut cu totii. Dar recunosc ca, in momente de cruda luciditate, ma intreb cat va dura emotia si cat va dainui fidelitatea neconditionata pentru care azi ne simtim atat de pregatiti. Ma intreb daca ispita tradarii pandeste intotdeauna dupa fiecare colt de strada, dupa fiecare colt de inima, chiar si foarte indragostita…
Comentarii
693 Comentarii la “A insela sau a nu insela”Spune-ti parerea
-
-
Invitati speciali
-
nu am inmselat si sper sa nu insel niciodata.
Ai Dreptate!
viata se merita a fi traita!
Voi face in curand 35 de ani.Recunsc am inselat.Nu stiu daca am fost prima in casatoria noastra, dar stiu sigur ca amandoi am inselat.Nu am crezut ca voi ajunge, sa insel dar s-a intamplat…Nu scriu sa ma justific ,ci doar sa-mi descarc sufletul…
Prima oara cand am inselat, am facuta cred, mai mult din razbunare…Ma simteam dupa 10 ani de casnicie, ca ultimul om de pe pamant…Nu auzeam decat cuvinte pe care si acum le mai simt…Nu esti buna de nimic..esti nebuna..nu se uita nimeni la tine…Ani de zile am crezut lucrul asta pana in momentul in care, spre surprinderea mea, un barbat mult mai tanar decat mine mi-a dat atentia pe care o meritam…vorbe frumoase,intelegere….S-a intamplat..atunci, la cateva luni dupa eveniment am regretat, acum analizand lucrurile la rece nu regret decat faptul ,ca am avut curajul si taria sa-i recunosc sotului meu….N-ar fi aflat , probabil niciodat…dar am ,considerta ca-i corect sa-i spun de ce am facut-o si unde greseste si el si eu..
Nu a inteles…A urmat un an in care, reprosurile din partea lui au continuat la nesfarsit…s-a facut ca uita, dar cu fiecare prilej ,,,ma atinfgea”… Am cazut de-acord sa ne despartim…Nu s-a intamplat..A plecat la munca in strainatate ,iar divortul nostru s-a suspendat…Primul an in care a fost plecta, a fost un an groaznic..I-am dus si dorul, dar cea mai grea durere a fost cand am descoperit ca ma inseala…Am inteles atunci durerea probabila din sufletul lui cand l-am inselat..A venit acasa,dar totul a fost ruinat in relatia noastr, pentru simplu motiv ca s-a indragostit de femeia respectiva…Spun cu mna pe inima ca as fi dorit sa ma insele cu 10 femeiii, dar nu am acceptat ideea ca s-a indragostit…..Au fost 3 luni, in care am ascultat convorbiri telefonice, cu cuvinte de dragoste, mesaje dragastoase, cuvinte si vorbe pe care eu nu le-am auzit niciodata din gura lui..Si-acum ma intreb cine a gresit mai mult?Cine-i adevaratul vi
Relatia voastra s-a stricat inca dinainte de a-l insela, dovada cuvintele urate pe care ti le adresa. Deci…poate era nevoie de un nou inceput pentru amandoi.
am fost inselata. socul era sa ma omoare la propriu. am acceptat o relatie noua, se intampla iar. cuceriri ieftine pe net. nu stiu pana unde se ajunge,nu stiu daca e relevant.tot cautand, sfarsesti prin a cadea in plasa proprie. toate reperele sunt date peste cap…nu stiu cum sa fac fata acestei noi suferinte ingrozitoare.
cu mult timp in urma, la o petrecere am discutat cu un barbat o noapte intreaga subiectul: “cum e mai grav sa inseli cu gandul sau cu fapta?” Punctul meu de vedere era ca gandul e mult mai periculos. recunosc acum, subiectiva era parerea mea , pentru ca una e sa ai un barbat in gandul tau noapte si zi, fara sa il intalnesti macar, si alta e sa iti inseli partenerul intalnindu-te cu un altul o ora si facand sex. Ultima situatie e , de fapt, mai mult specifica barbatilor, cam asa isi inseala ei sotiile.
referitor la ce spunea domnul dinaintea mea e foarte adevarat,din pacate suntem dependenti de afectiune,muncim atat de mult incat ne dorim atentie,afectiune etc. Asa cum spunea si el daca ne-am acorda mai multa atentie unul celuilalt indiferent de ce se intampla in acea zi sau in acea perioada, am trece mai usor peste tot ce ne inconjoara dar IMPREUNA…asta e marea diferenta,nu am mai cauta o terta persoana.Am ajuns sa fim atat de egoisti incat nici macar acele mici gesturi nu le mai facem, trebuie sa nu lasam monotonia sa intre in acea relatie.
buna ,mai fetelor,sa inseli sau sa fi inselat este foarte usor in ziua de astazi ,ispita este atat de mare ,oferta pe piata este si mai mare ,este adevarat ca in timp intro casnicie intervine monotonia ,intervin problemele care ne apasa zilnic ,lipsa de comunicare,intervin multe alte probleme ,dar daca in fiecare zi am comunica cat de cat cu partenerul de viata ar fi cu totul altceva ,daca in fiecare dimineata cand te trezesti ii spui ….buna dimineata draga mea…. si o pupi o ti in brate pentru 1 minut dar sa simti din toata inima ca vrei acest lucru si ea face la fel,iar la culcare sa faci acelasi lucru atunci totul e altfel,indiferent de probleme simtica ai langa cine sa treci cu bine peste tot si toate
da , din pacate uitam sa facem niste gesturi simple dar care inseamna atat de mult pentru fiecare in parte , uitam sa fim atenti unul cu celalalt,asteptam de la celalalt mai mult decat oferim noi..cautam in alta parte ceea ce ne lipseste…singuratatea in doi e dureroasa,,
Traiesc aceasta poveste acum la 41 de ani,avand o casnicie de 17 ani, 2 copii.Inca nu pot sa cred ca am facut pasul asta.E clar ca ceva ma nemultumeste.Nu pot vorbi cu nimeni despre lucrul asta.Sunt constienta ca gresesc ,stiu ca el nu va renunta niciodata la familia lui si respect lucrul asta.L-am intrebat daca are tot ce-si doreste(liniste,bucurii,iubire)atunci, de ce?Nu a reusit sa-mi dea nici nici un raspuns,cun de altfel nici eu nu pot sa-mi dau un raspuns.Sa intamplat dupa un an de zile,culmea chiar de ziua mea.Vorbim zilnic, sunt chestii care ma deranjeaza,ma supara si sincer chiar nu ma regasesc in aceasta poveste.Am incercat sa-i spun ce simt si stiti ce m-a intrebat:unde am trait atitia ani?L-am inselat pentru ca la mine in casa eu sunt barbatul,eu sunt cea care trebui sa le asigure tot confortul,eu sunt cea de care se trage in toate partile,toata lumea vrea ceva,la mine se aude doar am nevoie,trebuie sa-mi cumperi o masina noua,vreau,pur si simplu ma simt folosita,nu de copii,de el.Ma intreb oare suntem multe care suntem exploatate?Sotul meu doar vrea,insa nu face nimic,este vesnic nemultumit.Acesta e unul din motive,totusi cred ca am gresit in primul rand fata de mine facand pasul asta.AS vrea sa-mi dati un sfat.
E greu de dat un sfat cand nu esti in situatie. Celalat barbat iti aduce doar o multumire de moment iar problemele din casnicie raman aceleasi. Daca ai discuta problemele cu sotul la modul foarte serios, chiar pretin.zand o pauza in care sa gasiti solutii, sa vada intr-adevar ca e serioasa problema, oare ar merge? E o idee. De cum vor decurge lucrurile depinde de cat de mult isi doreste si el sa fiti o familie fericita
traiesc oarecum aceeasi poveste….ma simt folosita….corect este…ne lasam folosite daca nu am fi de acord nu am accepta dar acceptam sa traim asa si am ales calea cea mai usoara…inselatul….ne multumim cu putin si o luam ca pe o razbunare……partea proasta este ca asta nu ne indulceste viata ci ne impovareaza cu mai multe griji sau probleme…..si cu multa durere….
Chiar zilele trecute vorbeam despre acest subiect cu un barbat roman plecat insa de foarte multi ani in strainatate. Si chiar spunea si el de “moda” aceasta care exista in Romania de a avea amante. Parca prin asta s-ar manifesta barbatia, parca ar fi mereu un concurs care e mai tare, parca asa trebuie ca un barbat sa nu fie mai prejos decat alti prieteni care fac asta. E o mentalitate care ar trebui schimbata mai ales ca femeile din Romania sunt cu mult mai bune decat cele din strainatate. Ma refer la felul in care se dedica familiei, gospodariei, plus ca mai sunt si frumoase si destepte, majoritatea. Asa ca ar trebui sa se mai trezeasca la realitate barbatii si sa aprecieze ce au langa ei.
Oare sa nu fie capabil nimeni sa reziste ispitei? Sa nu confundam ispita cu inselatul propriu-zis (indiferent de nivelul despre care vorbim). Ispitele apar, e firesc. De aceea ma intreb: Oare sa nu fie capabil nimeni sa reziste ispitei? – Mi-e foarte greu sa cred.
Evident, nu pot baga mana in foc pentru nimeni. Dar cred ca mai exista persoane care rezista ispitelor in lumea asta.
hmmm…eu nu as spune asta!! Si nu as baga mana in foc pentru nimeni…nici macar pentru mine!!
Am fost si eu ispitita si, in momentele grele, eram mai gata sa cedez, insa nu am facut-o. De ce? Pentru ca inselatul nu mi-ar fi adus fericirea, nu mi-ar fi adus rezolvarea problemelor.
Vreau sa va impartasesc si din experienta mea.Citindu-va comentariile remarc aici pareri pro si contra..Ei bine la mine povestea sta asa…dupa 13 ani de casnicie lucrurile au luat-o razna complect..din lipsa de comunicare, din lipsa de timp, din teama de a nu spune ceva care sa nu raneasca, din pur si simplu imposibilitatea de a ajunge impreuna la un numitor comun…Eu m-am inchis in mine lasand lucrurile asa cum erau, caci ce rost avea sa discutam daca totul era doar in contradictoriu si fara niciun rezultat.Anii in care eu am facut concesii de dragul lui au venit acum peste mine ca o avalansa, punandu-mi in fata toate nemultumirile pe care le stransesem in toti ani astia, dezamagirile..etc..Trebuie sa stiti ca ne-ma castorit din dragoste si am facut multe lucruri impreuna, unele cat pt o viata de om..dar asta intr-un fel a sacrificat relatia dintre noi..prea obiditi nevoilor materiale am uita de noi si usor lucrurile s-au dezechilibrat. In fine..revenind la ce se intampla in prezent cand lucrurile stau foarte rau…cand din dorinta lui de a trece peste toate repede si usor am fost “luata pe sus” pt asi satisface nevoile trupesti, neintelegand ca eu am nevoie de timp sa ma vindec sa-mi recapat sentimentele etc…Ei bine in izolarea mea am cautat un mod de a vorbi cu cineva..asa ca internetul mi-a fost si prieten si dusman. Accesand tot felul de sit-uri de chat online..asa am cunoscut un barbat cu 6 ani mai mic decat mine..3 luni am tot vorbit nu constant, dar destul de des..In fine nemultumirile mele ma coplesau atat de tare incat intr-o zi am aceptat invitatia lui de a ne vedea face to face la o cafea.Nu era prima data cand imi cerea asta eu l-am tot refuzat pana in acea zi de inceput de septembrie…cand acasa lucrurile o luasera razna complect, iar eu parca imi doream sa numai fiu cumva nevoita sa ma duc acasa decat foarte tarziu…Probabil ca daca nu era fiica mea care sa aiba nevoie de mine..eram demult plecata.Revenind la barbatul pe care l-am cunoscut pe internet..ne-am intalnit atunci la o cafea, vb pe net incontinuare eu cu gandul ca nu am sa merg prea departe doar cat sa mai ies din starea aia …dar..sotul meu a considerat ca e bine sa-si ia de la mine, fara sa intrebe ce vreau eu, ca dealtfel si in alte probleme, acel lucru care in mod obisnuit le-ar fi obtinut nu cu forta. Da ..asta pt mine a fost picatura ca a umplut paharul..Ce credeti ca am facut a 2 a zi? M-ma aruncat nebuneste in bratele barbatului cunoscut pe internet fara pic de remuscare..Nu o am nici in ziua de azi..bineinteles ca asa zisa relatie extraconjugala s-a terminat pt ca nu era nici timpul, nici locul ..momentul sa am asa ceva.Trebuia mai intai sa-mi fac ordine in viata ..asa ca am ales sa merg la psiholog.Din prima sedinta am stiut ce trebuie sa fac cand am sa ajung acasa..Azi incercam amandoi sa gasim un numitor comun in comunicare, dar eu sentimental stiu ca nu am cum sa ma mai refac..dar incerc.Nu pot trece aici toate momentele proaste pe care le-am avut de-a lungul celor 13 ani de casnicie si credeti-ma ca am fost uimita sa aflu de la d-na psiholog ca am fost traumatizata psihic atatia ani.In concluzie exista motive si motive pt care inseli sau nu …dar omul in natura sa e lasat sa fie bigam…si totusi alegerile sunt individuale…Va mai spun ca nu demult eram una ferm convinsa ca eu nu asi calca stramb pt nimic si nimeni in viata asta si iata ca am facut-o..asa ca aviz celor care spun eu niciodata…Nu spune niciodata..niciodata…
Miki …am citit pe nerasuflate randurile tale …pentru ca intr-o oarecare masura ma descriau pe mine……ideea era ca de multe ori poate nici noi nu stim acel ceva anume care ne face sa inselam….eu …dupa 12 ani….am realizat ca am devenit doi straini….poate avand aceleasi scopuri in viata …dar modalitati diferite de a parcurge drumul…
Este cumplit de dureros…mai ales cand au existat momente in care chiar l-ai iubit pe acel …acum….strain de langa tine….
Si eu am ales psihologul …numai ca pana in momentul de fata in sufletul meu este un gol imens…o stare ciudata de indiferenta si …pareri de rau…..
Mai grav este cand la mijloc sunt doi copii…
Mi-ar face placere …sa mai vorbim….
fetelor e timpul sa va treziti…suntem egale in drepturi cu barbati si cateodata trebuie sa ne lasam constiinta si prejudecata un pic in vacanta si sa ne traim viata asa cum simtim….eu sunt casatorita de 5 ani si am doi gemeni frumosi de care sunt foarte mandra…de doi ani am si o relatie extraconjugala si ma simt foarte fericita si implinita…imi iubesc sotul la nebunie iar escapadele mele sexuale nu fac decat sa-mi doresc sotul mai mult si mai mult….nu pot sa stiu daca si el ma inseala si niciodata nu cercetez…ma ghidez dupa zicala “ce nu stii nu doare” si ma simt fericita….cum reusesc nici eu nu stiu…muncesc foarte multe ore dar nu stiu cum fac dar am timp pentru toate…
AM FOST INSELATA LA 2 SAPT DUPA CASATORIE…..A FOST CUMPLIT!ne am casatorit dupa4 ani si am inlemnit cand am aflat!!!!e un barbat ce se joaca cu vorbele….dar…toul se pedepseste legea karmei functioneaza …mi a fost demonstrata!fiti tari si cu sufletul curat!nu va lasati demnitatea calcata in picioare!
Am fost si de o baricada si de alta: am inselat si am fost inselata (nu neaparat in ordinea asta). Pentru mine este cat se poate de clar ca acea relatie nu are cum sa mai existe daca unul din cei doi iese din habitat cu gandul la alta persoana. Este foarte adevarat ca sunt cupluri care au rezistat acestui “obstacol” si traiesc fericiti impreuna. In ceea ce ma priveste nu cred ca pot sa trec nici peste o eventuala escapada proprie, nici peste o astfel de traire a partenerului meu. Mi se pare imposibil sa mai construiesti ceva pe un pamant deja surpat. In fine… responsabilitatile vis-a-vis de copii, cum ca “trebuie” sa ne crestem copii impreuna…sunt dupa parerea mea chestiuni care tin de cum vrea sa-si traiasca viata fiecare. Ca o concluzie: este din ce in ce mai greu in ziua de astazi sa dainuie acel “pentru totdeauna”.
DA, este posibil sa reconstruiesi pe pamant deja surpat. O spun din proprie experienta. Este foarte greu, iti trebuie nespus de multa vointa, e foarte dureros……cateodata iti vine sa urli (la propriu) de durere …… dar se poate. Trebuie doar sa stii ce vrei sa faci pe mai departe. Si, de asemeni, o conditie importanta este aceea ca si el sa vrea acelasi lucru cu tine. De fapt cred ca la fel simt si ei, aceeasi durere, si barbatii au sentimente
. Viata e un sir lung de compromisuri, mai mici, mai mari, care trebuie facute de ambele parti. Strangeti din dinti si mergeti mai departe.
Am fost inselata. Am aflat intamplator, cand am vazut niste fotografii compromitatoare puse la vedere, in calculator.
Mi-a sfasiat inima. L-am iubit mai presus decat Dumnezeu.
Psihic sunt la pamant. Cand te gandesti ca in viata sociala pozeaza in tipul perfect, corect, care tine la imagine…
Trebuie sa fii tare, si sa analizezi problema rational si cu calm. Nu te gandi la cat de mult il iubesti, ci de ce a facut ce a facut. Unii barbati sunt mai iudati, mai ales acum de cand tehnologia a explodat. Cum e cazul tau isi face fotografii cu iubita, alti mai nebuni fac fotografii de alta natura si le pastreaza pe telefonul mobil.
Poate el a vrut ceva de la tine si tu l-ai refuzat, iar daca la serviciu are de unde alege, si daca mai este si ispitit, va ceda imediat.
daca te gandesti la despartire, s-ar putea sa gresesti, dar daca vrei sa o faci trateaza relatia ce pe un business – adica eu ce castig si ce pierd. de preferat sa castigi cat mai mult.
Discutiile in contradictoriu si reprosurile nu te vor ajuta la nimic, iti vor prelungi suferinta si durerea. Succes
cel mai important este sa nu promitem lucruri pe care nu le putem onora si sa fie luata in serios semnificatia frazei “te iubesc” sa’ti bati joc psihic de un om este o crima sunt ferm convins ca exista karma sau legia compensatiei dar din pacate nu aduce cn stie ce beneficiu celui ranit sau care i s-au dat papucii..asa ca oameni buni..folositi fraze gen “tin la tine” etc nu”te iubesc” ca este o crima sa spui asta si sa va suciti sau chiar sa mintiti..mie unu dupa o rel in care am fost cu cineva din compasiune care dupa 3 ani m-a zburat k pe masea stricata..la cum m-am simtit sincer pedeapsa corecta ar fi sa faca un accident din care sigur nu o sa mai aibe pe nimeni toata viata sau cel putin nimic sa o faca catusi de putin fericita..poate credeti k exagerez..dar asa merita oamenii egoisti care fac pe victimile si ajungi cei dintai tirani
Viata merita traita alaturi de cine iti place; nu privita din scaunul spectatorului trist si nefericit. (Socrate)
Eu sunt de parere ca nu cel care inseala are cea mai mare vina. adevarata vina o are cel de langa el. Cel care inseala cauta doar ceea ce-i lipseste acasa. Eu insel, si nu ma simt cu nimic vinovata- Se prea poate sa nu mai simt nici dragoste fata de sotul meu…Dar voi care cititi si scrieti pe chat si spuneti ca nu ati insela niciodata,cum de ati ajuns la articolul asta?
Intotdeauna cei ce obisnuiesc sa insele sustin ca nu exista oameni care nu inseala. Asa se simt ei mai putin vinovati probabil, e mai usor sa se suporte stiind ca si altii procedeaza asemeni lor. Dar eu stiu oameni ce nu inseala…
cand ajundi sa inseli,din pct meu de vedere, ajungi la capatul unei relatii. mi iubesti. cum poti iubi cand inseli? nu exista cale de intoarcere, si nici iertare. cel mai corect e sa pretuiest ce ai acasa,ori sa te desparti si apoi sa inseli…. nu as putea sa imi insel sotul,chiar daca am avut multe ocazii, chiar daca el nu ar sti, constiinta mea nu mi-ar da pace!
Nu pot trai in minciuna,nu pot minti nici persoana de langa mine si nici pe mine nu ma pot minti..de ce sa insel?nu am motive sa o fac si chiar daca ar fi,vreodata,nu as face-o.de ce sa ma murdaresc cu tradarea?prefer sa spun totul pe fata,fara ocolisuri fara ascunzisuri si daca exista vreo cale de impacare,de rezolvare a problemelor,e bine,daca nu,mergem mai departe.Am trecut prin asa ceva,am fost inselata si mintita si din razbunare,puteam face la fel…dar nu am facut-o..nu merita…fiecare stie cel mai bine ce are de facut si cum considera mai bine pentru el asa sa faca,eu nu judec pe nimeni,insa nu accept asa ceva,pentru mine un asemenea gest,nu mai are cale de intoarcere.
Sa inseli… nu vad niciun motiv care sa te indemne sa faci asa ceva. In momentul in care incepi sa flirtezi si sa ai “curiozitati” fata de alte persoane, relatia este compromisa. Acesta e primul semn ca relatia pe care o ai nu te mai multumeste si vrei ceva nou. Singura cale corecta este sinceritatea, prefer sa-mi pierd iubitul, sotul decat sa-l simt intr-o nesfarsita cautare. Sa fiu inselata este cea mai mare ofensa… consider ca toti trebuie sa avem libertatea de a incheia o relatie, indiferent de conjunctura, atunci cand “iarba pare mai verde” langa altcineva. Cu mine se poate incheia o relatie si printr-un sms… oricum, numai sa nu fiu inselata!!!! Putin respect, domnilor!:)))))
…frumoasa propozitia de incheiere…poate putin mai mult
)
nu categoric
daca iubesti cu adevarat nu inseli
prostii…….
barbatii iubesc si inseala
femeile indragostite inseala
totul tine de educatie…restul sunt doar vorbe
felicitari pentru post, putini ar indrazni sa discute despre gandurile ascunse si micile ezitari ale sufletului! : )
Eu nu mi-am inselat niciodata sotul , el a fost singurul barbat din viata mea si mai este chiar daca ne-am despartit dupa o perioada de 18 ani de casnicie de doi ani sunt tot singura.Am avut parte de dezamigire si tristete ca acum imi este frica sa nu gasesc pe cineva care sa ma raneasca.El nu ma intereseaza daca a inselat in timpul casniciei.Oricum fiecare este pe drumul lui.
..cred ca da!si nu cred ca tine nici de cultura, nici de educatie, nici de morala… daca sufletul are o singura si umila bresa in care poate sa se strecoare un fior de iubire, chiar daca e o amagire, atunci cu siguranta isi va ocula locul!
eu nu as insela niciodata…si nici nu as accepta asa ceva….
incercam sa rezistam tentatiilor
Nu se merita nici sa inseli nici sa fim inselate pt ca se duce toate increderea si frumusete unei relati sau casnici eu una nu asi insela niciodata pt ca nu se merita pt ce… tot acolo ajungi si cu celant sau cealant doar nu e mai bun un barbat de pe stada care al vezi pt prima data decat sotul tau ala doar se rade de fam ta nu se merita deloc fetelor stati in caminul vostru pasnic si cu armonie frumoasa si veti trai fericite eu am doar 5 ani de casnicie 2 copii si am 25 de ani st suoer bine doamne ajuta
interesant articolul…ma regasesc intr-o mica parte din el…cred ca la toti ni se intampla macar o data in viata sa inselam,exact cum spunea autoarea…dar nu musai sa ajungi in pat cu el..inselam cu gandul…cu privirea…cu sufletul…cine spune ca nu este adevarat,nu are curaj sa recunoasca!! se minte pe el insusi….
V-ati gandit vreodata ca poate chiar va “”loveste” Cupidon?? si esti nevoit sa tii in tine….sa nu faci rau celor din jurul tau??
mare dreptate ai
n am sa ma las ispitit
felicitari
Sa inseli inseamna sa nu iubesti.De ce stam cu un om?Oare doar ca am semnat sau nu ceva?Nu…pentru ca nu te vezi trezindu-te fara el,ca nu ti-ai imagina nici macar ca ai putea manca fara el .Esti dispus sa pierzi totul?Fiti responsabili si tineti strans iubirea…
Asa este, ai mare dreptate
nu am inselat si nu accept sa fiu inselata,dar la modeul virtual cred ca ai dreptate,toti am facut-o!
Daca esti inselat te simti tradat, daca inseli inseamna ca nu iubesti cu adevarat!
hmm… nu cred ca ai intalnit nici dragostea adevarata, si nici ca ai vazut cupluri cu adevarat fericite. iti doresc din tot sufletul sa intalnesti asa ceva, si apoi o sa vezi cum o sa-ti schimbi parerea
sunt de acord cu tine
asta este..daca te indragostesti n ai ce face..nu e pacat sa iubesti ci pe cine iubesti..daca merita efortul atunci e bine..daca nu…fiecare experienta de flirt sau relatie virtuala cum ziceti voi are si un sambure de adevar in el….cel care inseala e clar ca are o lipsa mare de afectiune si in plus daca relatia virtuala nu merge ramanem totusi cu ideea ca tot ce e langa noi e mai de pret ..adica sotul,copii..dupa caz!
egoism
Este foarte cruda realitatea de a fi inselat cand afli totul se prabuseste in jurul tau dupa care iti construiesti un glob de cristal care incet incet se fisureaza si apoi crapa si se sparge si incepi sa vezi realitatea si incepe o furtuna de sentimente de la dragoste oarba la frustrare,ura,dorinta de razbunare si daca la inceput te minimalixza-i si iti cauta-i greselile tale incepi si iti da-i seama ca de fapt nu tu ai gresit,iar cel mai crud lucru este cand se da vina pe tine pentru ca este atat de meschin ca de cat se recunoasca are placerea diabolica de a te acuza dovada ca este nu numai meschin,misogin ce si lipsit de coloana vertebrala si trateaza problema ca pe un lucru firesc .
E greu in acest moment sunt in faza cea mai dificila dar abia astept sa trec peste aceste momente si sa-mi reiau viata alaturi de copil si sa-l vad plecat odata din domiciliu conjugal,moment in care sper ca imi voi reveni la fel ca pasarea Phoneix
Sfat nu acceptati niciodata mai ales daca aflati ca ati fost inselata sau inselat nimeni nu merita acest lucru,iar cand doi oameni jura loialitate ,iar unul calca stramb cred ca nu a fost vorba niciodata de loialitate,dragoste,parteneriat decat unilateral si mai bine taiati raul din radacina
de ce un barbat e cam intotdeauna iertat cand inseala si o femeie nu?
Cel care inseala ar trebui sa incerce sa se puna in situatia celuilalt si tare nu cred ca i-ar placea postura de incornorat(de altfel,cuvantul are conotatii amuzante numai cand e vorba de altii)!
Ai perfecta dreptate
acord total cu mapens
Povestea ICAI e fantastica. Ma regasesc perfect in ceea ce a scris. Diferenta e ca eu am marturisit familiei ,,greseala” mea si inca nu am plecat la persoana iubita.
am fost inselata dar nu am latit cu aceeasi moneda ma intrebam oare de ce eu patesc asa ceva…..oare de ce meritam sa fim inselate sau ei inselati?
Foarte adevarat…
Da ispits trădării apare mereu într-o relaţie. Sunt de acord cu tine că trădare e şi o legătură pe internet. Trebuie să ştii ce îţi doreşti cu adevărat, să îl iubeşti pe cel de lângă tine, să te respecţi pe tine însăţi şi atunci e mai uşor să spui NU tentaţiei noului.
cel mai corect ar fi sa existe comunicare intre cei doi ,atunci cand nu exista asa ceva clar apare isppitele de ambele parti ,fiecare incearca sa caute ce nu are acasa , eu una cand am inselat prima data ,am facut-o din razbunare , ma simteam ranita ,vazusem cum ma inselat si cand am cerut sa imi explice dc a facut asa ceva a dat vina pe mine ,,,,,,,asta m-a facut sa fac asa ceva, sa vad daca eu sunt problema ei bine nu eu eram problema , dar de atunci am incerca sa ii arat ca ptr el sunt o problema ,si o faceam cand ma saturam de insinuarile lui …….nu l-am inselat de cate ori am avut ocazia ,cred ca in media a fost o data pe an
deci dragilor …..comunicati ,spuneti-va dorintele ,daca va este rusine scrietile pe hartie si faceti schimb de hartii dupa aia ….numai asa ajungeti sa va cunoasteti unul pe altul …….acum daca ar fi sa mai am o relatie as face acest lucru de la inceput ,nu as astepta sa evolueze relatia ……. nu vine nimic de la sine ,trebuie sa facem noi sa ne fie bine ,,, succes tqtwb
Cine inseala se degradeaza,cel inselat se simte minimalizat.Nu ar fi mai corect sa spuna fiecare ce nu-i convine sau pur si simplu sa o rupa cu celalalt daca se simte atras de alta/altul ?
bine zis mapens:)
egoism…