Sunt bogat, dar ma tratez
I-am admirat intotdeauna pe oamenii instariti care nu fac parada de bogatia lor. Pe cei care stiu sa isi poarte firesc povara dulce a averii, fara ca asta sa-i faca sa fie ostentativi, ori zgarciti, ori obraznici cu cei din jur. Dar acestia sunt foarte putini…
In tara noastra, mai toti bogatii sunt opulenti si vor cu tot dinadinsul sa-ti atraga atentia prin semne distinctive clare: masini care costa cat o viata de om, ceasuri din pretul carora ti-ai putea cumpara o cascioara, genti scumpe, asezate musai la vedere in cafeneaua in care se aduna vipurile. Cu totii manifesta o atentie speciala fata de propriii lor bani, adica ii imprastie cu chibzuinta si se considera absolut indreptatiti sa fie mai cumpatati decat un om de rand, atunci cand este vorba sa imparta ceva. In ceea ce priveste investitiile in ei insisi, sunt absolut generosi. Nimic nu e prea scump pentru a-i face sa arate frumosi si instariti. Haina e musai de-acolo de unde se imbraca diavolul, botoxul e de sorginte nobila, din toxina pura, pantoful e fin si sclipicios, din piele de animal greu de prins.
Exista localuri pentru bogati, si ei se intalnesc acolo cu constiinciozitate, ca sa se poata masura unul pe celalalt, cu coada ochiului, evaluandu-si tinutele in mii de euro. Si, daca e posibil, vin cu masinile pana langa vitrina, ca sa luceasca in soare emblema scumpa a vehiculului care e, mai mult ca sigur, incomod, intr-un oras ca al nostru, dar absolut imposibil sa treaca neobservat. Recunosc ca am auzit si ca unii dintre ei comanda la restaurant vinuri scumpe si le beau amestecate cu cola, si ca toarna in buzunarul costumului din stofa de lana cate-un pumn de seminte. Dar asta e o alta poveste…
Am citit ca cei mai bogati oameni din lume umbla in masini care arata exact la fel cu masinile angajatilor lor. Am citit si ca oamenii care au facut avere cu truda si onoare nu ajung niciodata ostentativi. Dar nu sunt sigura ca e adevarat. Eu am cunoscut cativa indivizi despre care as fi putut jura ca au muncit cinstit ca sa ajunga acolo unde au ajuns, dar care tot aberant se purtau cand era vorba de bani si arborau semnele distinctive de bogatas la fel de vizibil ca toti hotii. Insa stiu sigur ca mi-ar placea sa avem si noi bogatii nostri demni si delicati, oameni de afaceri cu care sa ne mandrim oriunde in lume, domni si doamne de vaza, care sa duca numele de roman pretutindeni si sa spele rusinea saraciei noastre milenare nu cu damfuri de parveniti, ci cu parfum autentic de neam cu sange albastru. Probabil ca mai avem de asteptat cateva generatii…
Comentarii
20 Comentarii la “Sunt bogat, dar ma tratez”Spune-ti parerea
-
-
Invitati speciali
-
Pe lume sunt bogati si bogati, totul tine de educatie. Este greu in Romania sa gasim oameni care sa fie si bogati si educati, pentru ca la noi asta este situatia.. Multi copii sunt rai si isi etaleaza bogatiile materiale, la fel cum vad si eu la parinti… Si uite asa vom ajunge nu se stie unde….
Persoanele cu bani,adevaratele persoane cu bani gen “din generatie in generatie” cred k sunt educate si cu mult bun simt……persoanele parvenite intr-adevar cred k ce au ei nu mai are nimeni si k toata lumea este a lor…………dar nu este chiar asa!!!!!
Ferice de ei fie ca sunt bani sau nu. Au avut curaj de a face ceva ce poate altii nu ar face pentru banii respectivi si justificati sau nu, murdari sau nu, sunt banii lor dar care insa nu le da dreptul sa fie mai presus decat alti semeni. Insa la noi in tara banii sunt mai presus si decat viata.Ce vreau sa spun e ca pot cumpara justitia, politia, orice institutie, pentru ca suntem in tara spagii si nu mi se pare corect ca fiul nu stiu cui senator sa poata face violuri, accidente mortale si scanddaluri fara sa fie pedepsit ca e fiul nu stiu cui. Dar mai e mult pana vor ajunge la standardele bunului simt.
draga mea, bogatia ostentativa pe care o gasim pretutindeni in jur nu se bazeaza pe nimic. si are luciu si luctru tocmai pentru ca nu are radacini, nu are o constructie solida la baza, ceea ce inseamna ca se poate duce, oricand.
o vedem si intoarcem capul…
un aristocrat de mare clasa, este si va ramane sergiu nicolaescu, se vede din felul lui de a fi ca e, cum spuneau bunicii mei, din neam de boieri.
ori, cand te nasti din neam de boeri, nu poti fi ostentativ…
iar cand nu te nasti din neam bogat, sansa cea mare este sa iti imbogatesti spiritul…
am gresit… era luciu si lustru…
Intre imbogatitii mioritici ( de la noi) si bogatii “cu blazon” ( de aiurea) exista o multime de deosebiri dar exista si doua asemanari certe :
1.nici unii nici altii nu pot justifica primul MILION …
2. sunt ZGIRCITI
Din pacate, ce mare dreptate ai! Si in afara primului milion, pe care cred ca, au inceput sa se experimenteze de la o vreme in a-l justifica imbogatitii vremurilor noastre, toti sunt fara exceptie zgarciti!
Am publicat in numarul actual al revistei mele un interviu cu Tatiana Stepa si exact astazi am recitit un fragment din el, legat exact de tema discutiei noastre http://www.revistatango.ro
Tango: Cum iti explici ca unii oameni sunt atat de bogati si unii atat de saraci? Unii atat de vizibili si celebri, si altii atat de modesti si in umbra?
Tatiana Stepa: Eu cred ca depinde foarte mult de scara de valori a fiecaruia. Am cunoscut oameni care, chiar fiind intr-o situatie financiara destul de precara, au spus, si sunt sigura ca spuneau adevarul: „Uite, eu nu as face asa ceva nici pentru nu stiu cat.” Ei, sunt oameni care fac cutare lucru pentru nu stiu cat. Depinde de ce scara de valori are fiecare. Sigur ca in lumea marilor bogati exista si minciuna, si compromisuri, si sunt alti oameni care vor, cand pun capul pe perna, sa doarma linistiti. Chiar daca am mai putin, ma multumesc cu cat am, pentru ca ceea ce ar ramane este ceea ce este in noi. Sigur ca iti doresti un parfum scump, dar depinde ce esti dispus sa faci pentru el.
Tango: Uite, eu stiu ca tu esti intr-o situatie foarte grea acum, pentru ca nu ai casa, locuiesti cu chirie. Cum este posibil ca un om de valoarea ta, recunoscut ca artist, si apreciat, sa fie intr-o astfel de situatie, dupa o viata de munca si de daruire?
T.S.: Este posibil, pe de o parte poate pentru ca eu nu am fost destul de descurcareata sau n-am insistat atunci cand trebuia, sau nu sunt foarte perseverenta, si, pe de alta parte, din cauza timpurilor in care traim, in care toate sunt cu susul in jos. Pentru ca eu nu sunt singurul caz. {tim ca sunt mari actori care traiesc din pensii de mizerie, sunt pictori, scriitori si, in genera, oamenii batrani care traiesc din pensii de un milion. Nu se poate asa ceva. Nu se poate ca intr-o tara sa existe averi fabuloase in cateva maini, in mainile unor oameni care nu au inventat Microsoft-ul. Au speculat niste chestii, au furat, au dat si-au luat, nu stiu ce au facut, ca astea sunt afacerile lor, dar nu mi se pare normal. Intr-o societate, nivelul de trai se vede cel mai bine dupa diferentele care sunt intre cei bogati si cei saraci. Sunt infiorator de mari diferentele acestea. Si inexplicabile. Nu se poate, ceva nu e in regula. Nu se poate sa faci averi de sute de milioane de euro, nici nu stiu cu cate zerouri se scriu, mi-e si rau numai cand ma gandesc, tu nefacand nimic. Dincolo, averile se fac din generatie in generatie, dupa nu stiu cate sute de ani. Deci, nu e normal si nu e numai cazul meu, este extrem de multa lume in situatia asta si nu e bine. Si nu cred ca perioada care va veni va fi una linistita, pentru ca exista un moment in care omul nu mai poate.
Tango: Spune-mi, daca ar fi sa-ti pui o dorinta si acest lucru ar fi sa mi se intample, ce dorinta ti-ai pune? Ceva pentru tine, nu pentru fiul tau.
T.S.: Sa fiu sanatoasa. Si daca nu se mai poate, pentru ca unele lucruri sunt ireversibile, sa-mi dea Dumnezeu puterea sa fiu cat mai mult in picioare.
Tango: Si pentru fiul tau, ce-ti doresti?
T.S.: Sa fie sanatos. Mi-am dat seama ca este lucrul cel mai important de pe lume. Toate se pot face, toate se pot rezolva, toate se pot schimba. Asta este ireversibila.
Alice, indraznesc sa-ti scriu aici si sa te intreb daca stii care poate fi motivul pt. care nu mai pot accesa site-ul revistei Tango. “We are performing website maintenance. Please come back in a few hours.” – mesajul acesta imi apare din luna iulie.
Te imbratisez tare!
cristina iti scriu eu un mail…
Foarte frumos interviul cu Tatiana Stepa (il stiam de data trecuta); nu stiu de ce imi vine sa iti spun acum, Alice, ca dupa ce nu a mai fost Laura Stoica, tot asa, cred ca ar fi trebuit sa detaliezi materialul pe care l-ai facut ultima oara cu ea (desi tin mine din carte, de ce ai zis ca nu ai facut-o atunci imediat)…poate te gandesti sa apara tot intr-un numar viitor al Revistei (imi amintesc din carte ca ai spus ca aveti si multe fotografii cu ea de atunci).
Nu am sa uit toata viata mea, intalnirea mea cu un membru de seama al parlamentului tarii in care traiesc (nu Romania pentru a nu crea confuzie) intr-unuldin supermarket-urile din capitala. Incaltat cu cizme de cauciuc, cu un pulovar pescaresc traditional,isi facea cumparaturile linistit fara 10 body-guards-i in spate. Obisnuita fiind cu grandomania senatorului autohton, in fata caruia trebuie sa te dai la o parte mai ceva ca in fata reginei Marii Britanii am privit siderata si am inteles ca respectul si “importanta” nu vin din Mercedes-ul dela scara sau de la costumul Armani.
Fostul prim ministru al Danemarcei, Andreas Fogg Rasmussen si-a finantat campania electorala ipotecandu-si, pentru a doua oara, propria casa. Poate ar trebui si politicienii romani (multi dintre imbogatiti peste noapte) sa fie trmisi la ceva cursuri de umilinta in vest, le-ar prinde tare bine.
Si,nu in ultimul rand, daca este sa il iau pe cel mai bogat danez A B Moeller, care la cei peste 90 de ani arata ca un batranel obisnuit, ba si-a luat si o nevasta de vreo 70 si ceva de ani, nicidecum o pipita de 1,90m si cu 40 de animai tanara, tabloul e complet.
In Romania,din pacate, suferim de sindromul “paunului”. Avem, nu avem bani, trebuie sa epatam, trebuie sa fim bine imbracati, trebuie sa aratam ca stam bine financiar. Altfel lumea ne judeca si ne arata cu degetul. Oare cand se va dezobisnui rumanul da snobismul asta?
Cand bogatasii tin sa-si afiseze masinile, ceasurile, toalele, casoaiele….cred ca nu poate fi decat o refulare a frustrarilor; mi se pare ca, in felul asta, cauta sa-si confirme calitatea lor umana, de care probabil se indoiesc si s-au indoit mereu. Ceva de genul: “nu sunt frumos, dar uite ce masina am!”, “nici succes la femei n-am prea avut, dar de cand am bani, toate pica in plasa” etc. Asa cum un barbat nesigur cauta mereu, inconstient, sa-si confirme masculinitatea. E valabil si la femei. De partea cealalta, un exemplu care ar trebui sa le dea de gandit astora care isi dau intalnire la restaurante cu staif ca sa-si admire / invidieze ultimele achizitii: bosul de la Conde Nast, grupul media care detine Vantity Fair, Vogue, GQ si alte cateva publicatii de renume, este un batranel care arata ca orice alt batranel pensionar. Nu foloseste masina decat foarte rar, iese in fiecare zi sa-si plimbe cainele, se imbraca modest, nu participa la evenimente mondene, cu alte cuvinte, duce aceeasi viata ca inainte de a se imbogati. Pentru ca stie ca el tot el ramane, cu sau fara miliardele din cont.
Corina, draga mea cu blog frumos… Cata dreptate ai si cata placere mi-a facut sa citesc ce ai scris! Eu admir nebuneste realizarile Conde Nast, sunt modelul meu in presa, sunt trustul pe care il admir si ale carui publicatii le iubesc din tot sufletul. Nu stiam povestea cu seful lor, dar mi-a facut placere sa o aflu (si recunosc ca m-am gandit ca asa o sa fiu si eu cand o sa ajung bogata si sefa de mare trust, delicata si modesta in ciuda miliardelor din cont, n-o sa ma lacomesc la nimic:)
Adevaratii bagati sunt acei care sunt saraci material dar bagati sufleteste si spiritual si nu si bagati material si modesti.
Fiindca una e sa ai avantaj material si alta sa nu-l ai dar sa-ti doresti un suflet linga al tau stiind ca ii oferi doar bagatia sufleteasca si vazand ca femeia care ramane in viata ta se bucura numai de bagatia ta sufleteasca.
Totdeauna cind se incepe cu bogatia sufleteasca si cu saracia materiala se ajunge foarte usor sa vina de la sine si cea materiala. Cum se poate asa ceva ?, e simplu.
Cei doi, femeie si barbat fiind bogati intii sufleteste, atrag prin pozitivismul lor si buna dispozitie si mai ales prin Iubirea lor si partea materiala indestulatoare fara efort.
Fiindca efortul lor a fost la inceput de a se impreuna si a nu pierde timpul in zadar di vietile lor, punindu-si intrebari unul despre celalalt in privinta indoielilor.
Daca inca nu va-ti gasit perechea, inseamna ca inca nu sunteti bogati, bogate sufleteste deocamdata si degeaba materiali.
Atentie, implinirea nu se gaseste doar in starea sufleteasca a fiecaruia dintre voi ci in amandoi, barbat si femeie, simtind pentru totdeauna ca veti fi impreuna indiferent ce se intimpla pe parcursul vietii.
Dealtfel nu mai simtiti niciodata lipsa perechii voastre iar implinirea e una pentru amindoi.
Am in fiecare zi ocazia sa cunosc oameni bogati materiali dar care mi se destainuie ca simt bogatia ca o povara ingrozitoare punind mereu in cumpana aceasta idiotenie, ca lasitate si dorindu-si sa stie daca pot fi impreuna cu femeia sau barbatul daca ar fi fost bogati.
Eu le recomand sa incerce o perioada sa se foloseasca doar de strictul necesar sau sa puna accent numai pe starea lor sufleteasca.
Incet, incet incepe sa se infiripe adevarata dragoste intre ei si bogatia materiala este data uitarii fiindca au mai mult timp unul pentru celalalt si descopera adevarata Viata.
Averea lor ramane pe ultimul loc si doresc sa se bucure tot mai mult unul de celalalt, aventurindu-se sa cunoasca tot mai mult bucuriile lui Dumnezeu din Lumea voastra.
Stiti ce i-mi spun cind ma revad ?
Ca au fost orbi de-adevaratelea si ca incercind inpreuna au fost cei mai norocosi dintre oameni.
Nu cauta-ti Iubirea printre ceilalti, ci oprtunitatea de a Iubi si veti fi si bogati materiali.
Deschideti-va inima de copil si ve-ti cunoaste o noua Lume care o sa va imbogateasca.
Cind oferiti Iubire vin de toate minunate si nu se mai deslipesc de Voi.
Sunt destui copii de bani gata care isi etaleaza bogatia prin cluburi si nu numai,dar comparativ cu SUA, de ex., cred ca la noi procentul e mai mare din cauza lipsei de educatie, adica a prostiei in final.Ca si oameni de afaceri bogati, numai dc. te gindesti la Tintareanu iti vine sa versi, asta e cel mai nesimtit si arogant pe care l-am vazut la TV, mai e si vulgar pe deasupra.Genele isi spun cuvintul, ca dc. era din neam nobil era mai retinut.Odata cu banii n-a venit si educatia la astia parveniti.
Copilul meu a mers la o gradinita particulara in Bucuresti (din lipsa de locuri la stat)unde a fost “terorizat psihic” de o fetita “bogata”. Aceasta fetita ii spunea copilului meu ca noi suntem saraci ca stam la bloc si nu la vila, ca eu nu ma duc sa o iau cu masina ci cu autobuzul, ca nu are haine de firma, ca jucariile sunt urate etc. Acum suntem plecati din tara si copilul meu merge la o scoala internationala alaturi de copii de oameni cu adevarat bogati, copii de ambasadori etc. Copiii nu sunt cu nimic mai fitosi sau mai diferiti decat copilul meu. Nu isi etaleaza telefoane mobile ultima generatie, jocuri electronice, haine de firma sau lanturi groase de aur. Daca dimineata nu ar cobori din masini cu numar de diplomat nu ai face diferenta intre ei si “ceilalti”.
Pe lume sunt bogati si bogati, totul tine de educatie.
Eu am avut norocul sa intalnesc oameni cu bani, dar si cu suflet, cu intelepciune si bun simt…am asemenea exemple in jurul meu, si existenta lor ma face sa sper ca inca nu e totul pierdut in Romania.Imi doresc ca ei sa nu fie exceptia care confirma regula, si sa nu avem parte numai de opulenta si nimicnicie sufleteasca amestecata cu Bentley si Louis Vuitton…
Am vazut oameni imbogatiti peste noapte sarind 3 trepte pe “scara sociala”, carora totul in jurul lor le mirosea. Si i-am mai vazut pe aceeasi oameni, saraciti, tot peste noapte, ajunsi pe scara de josa umilintei dar refuzand, din orgoliu, sa apeleze la ajutorul de somaj. Acesti oameni traiesc astazi modest, ca si mine, si comenteaza comportamentul celorlalti imbogatiti ca si cand niciodata nu ar fi fost acolo. Sunt convinsa ca nu au invatat nimic din lectia asta, dar eu , martorul ocular,mi-am tras pilda.
Normal ca nu au invatat nimic si chjiar daca ar fi invatat, cum poti “preda” lectia falimentului altora? Mandria e mare.