Sa nasti normal?!!! O nebunie…
Aproape toti cei care primesc raspunsul meu legat de intentia de a trece - din nou - printr-o nastere naturala, balangane din cap ca in fata unui nebun care anunta ca vrea sa-si dea drumul in butoi pe Niagara.
“Te-ai gandit bine?”, intreaba cei mai politicosi, incercand cu subtilitate sa-mi atraga atentia asupra riscurilor. “Tocmai tu, care ai trecut prin episoadele alea horror?” se minuneaza altii mai directi, care n-au chef de sugestii ocolite. “Ti s-a urat cu binele!” se crucesc adeptii fatisi ai interventiilor pe uter deschis. “Daca as avea varsta ta, eu n-as risca…” imi spun cu strepezita amabilitate femeile care se simt indreptatite sa-si exerseze un merit suplimentar pe care il au, neindoielnic, fata de mine: acela de a fi mai tinere.
De cand sunt atat de vizibil gravida, incep sa inteleg cum se simt copiii pe care ii intreaba toata lumea cum ii cheama, cati ani au si pe cine iubesc mai mult, pe mama sau pe tata. De cate ori ma intalnesc cu o persoana care nu m-a vazut inca asa, rotunjita bine, asupra mea se abate, inevitabil, acelasi sir de interogatii: ce sex are copilul? Cand o sa nasc? Copiii cei mari ce zic? Ce nume o sa-i pun? O sa nasc natural sau prin cezariana?
Daca la primele raspunsuri reactia interlocutorilor este intotdeauna aceeasi, indiferent de raspunsul pe care il dau - ca, de-a lungul timpului, am zis si ca voi avea baiat si ca voi fi mama de fetita, si mi s-a raspuns tot cu “minunat!”, si ca nasc de Craciun si dupa Revelion si mi s-a spus asemenea, “mai e putin…” - la cel de pe urma raspuns incep controversele. “Eu am nascut prin cezariana si a fost tare bine”, imi spun doamne care vor sa le urmez experienta. “Sotia mea a nascut natural si s-a chinuit cumplit”, imi spun domni prietenosi si sfatosi. “Sa nu decizi tu!”, imi spun alte personaje bine intentionate. “Sa lasi doctorul sa decida”… “Sa nu cumva sa nasti normal! Ti-ajunge!”, imi spun alte doamne dragute invatate sa dea sfaturi - iar discutia degenereaza mereu in amintiri despre nasteri oribile.
A fost, intr-adevar, ingrozitor sa nasc normal cel de-a doilea copil. As minti sa spun ca imi amintesc cu placere de thrillerul nasterii lui Victor. Dar am auzit atatea argumente anti-cezariana, incat eu sunt decisa sa-mi iau inima-n dinti si sa trec din nou prin ce-am jurat ca nu vreau sa mai patimesc vreodata. Pentru ca alta optiune mai buna se pare ca nu am. Pentru ca parca asta era legea firii… Pentru ca… poate ca, totusi, gresesc?…
Excellent site
eu am nascut normal si nu mi se pare o nebunie
mi a fost atat de frica de o nastere normala incat am suportat o operatie si multe injectii dupa,in conditiile in care imi este o teama teribila de acul seringii.
depinde de fiecare mamica, unele au curaj sa nasca normal, altele nu.
eu am nascut normal si nu mi se pare o nebunie,
ceaa ce am sintit cand am adus-o pe lume pe fetita mea a fost un sentiment unic pe care nu il pot descrie
e mirific sa aduci pe lume un copil
am doi baietii fumosi si sanatosi ,i am nascut normal pe amandoi ca asa mi am dorit,am avut dureri ingrozitoare la amandoi si m am chinuit la primul doisprezece ore pana sa l nasc si la al doilea zece ore ,dar dupa nastere nu am avut absolut nimic
mie mi a fost frica de o nastere normala si am cerut cezariana
sotia mea a nascut normal, nu a vrut cezariana!
Sotia mea a nascut cu cezariana si pot spune ca nu regretam nicicum alegerea facuta. Caci noi am ales, am cautat medic sa ne dea recomandare si toate alea. Ginecologul si-a facut bine treaba si totul a fost ok.
Adriiany, e bine ca nu regretati si e bine ca vi s-a respectat alegerea. Dar sotia ta a fost informata de catre medicul ei cu privire la toate riscurile operatiei cezariene? A stiut inainte de interventie care este riscul de trombembolie, de infectie, de pierdere a uterului, care pot fi consecintele viitoare asupra fertilitatii, care este riscul de infertilitate secundara dupa cezariana sau riscul de detresa respiratorie la nou-nascut pentru cezariana la rece inainte de 39 de saptamani? Daca nu a stiut toate riscurile inainte inseamna ca i s-a respectat decizia, dar nu a fost o decizie informata!
Sa nu ma intelegi gresit - toata aceasta informare este un drept al pacientei care trebuie respectat si nu o argumentatie anti-cezariana!
Un exempu: cazul publicat in presa in urma cu 3 ani, al unei femei din Satu Mare care a murit in urma unei trombembolii dupa cezariana, intr-un spital care nu a putut sa-i asigure tratamentul cu medicament anticoagulant dupa operatie. Cine a fost de vina? Administratia, sistemul, ministerul, pacienta care avea un grad de obezitate care favorizeaza trombembolia? “In nici un caz nu a fost culpa medicala” a spus cineva dintr-un for superior medical. Nu pot contrazice asta - nu tehnica operatorie a fost problema si nici nu stiu ce a discutat medicul cu pacienta inainte de operatie. Dar stiu precis ca acea pacienta trebuia informata cu privire la acest risc, mai ales ca era mai mare din cauza obezitatii.”Si ce se poate face pentru a preveni aceasta complicatie?” - ar fi intrebat ea sau ar intreba orice alta pacienta inainte de operatie. Ea oricum nu avea de ales o alta varianta - fatul era in prezentatie pelvina! Raspunsul medicului: “Se face tratament anticoagulant dupa operatie - il asigura/nu-l asigura spitalul si trebuie sa cumparati medicamentele (daca asta era situatia in acel moment in spital). De asemenea se face mobilizare precoce - va trebui sa te ridici si sa mergi cat mai repede chiar daca operatia doare. Si va trebui sa ai o hidratare corespunzatoare - va trebui sa bei suficienta apa dupa operatie, chiar daca nu simti senzatia de sete!” Ce cuvinte putine si simple si totusi cat sunt de importante!
Nu stiu, desigur, decat ce a scris presa atunci. Si presa a scris ca pacienta a murit pentru ca spitalul nu avea anticoagulante. Dar despre consimtamantul informat nu a scris nimeni! Aceasta informare de atatea ori nici pacientele nu o doresc - “Eu nu vreau sa aud nimic despre riscuri pentru ca ma ingrozesc - eu gandesc pozitiv!”. Si totusi e un drept al lor pe care trebuie sa-l ceara (cum i-am mai scris odata pe blog unei doamne cu suflet luminos si frumos) pentru ca uneori - din fericire rareori totusi, poate sa faca diferenta intre cea mai mare bucurie a vietii si o mare tragedie!
Adriiany, Alice a nascut deja si postarea ta pe blog nu poate fi un raspuns la intrebarea ei de atunci. Dar spune-mi totusi - crezi ca ea ar putea astazi sa-si mai doreasca copii daca ar avea trei cezariene la activ? Sau cu ce riscuri?
Nu suntem in masura sa dam solutii pentru altii si ce frumos ar fi sa nu existe acea impartire in doua tabere - “pro nastere normala” si “pro cezariana”. Sa fim cu totii intr-o singura tabara: pro dreptul gravidei de a avea o informare obiectiva din partea medicului cu privire la toate riscurile ambelor variante, atat pentru mama, cat si pentru copil! Si apoi de a alege in cunostinta de cauza!
Riscul de a lua infectii din spital este mult mai mare la o nastere normala decat la cezariana, atat pentr mama cat si pentru copil. Am nascut prin cezariana si nu regret o secunda. Am avut niste dureri suportabile timp de 2-4 zile si m-am refacut repede, fata de alet cunostiinte cu nastere normala. Cred ca depinde de organism si de felul omului.
Alice, nimeni nu poate sa-ti spuna daca gresesti sau nu pentru ca nici sora, nici prietena cea mai buna, nici prietenele de pe chat si nici chiar medicul tau nu au capacitatea de a anticipa complicatiile posibile in cazul tau, indiferent de varianta pe care o alegi. Raspunsul corect este ca oricare dintre alegeri este cea mai buna daca ai luat-o pe baza unei informari corecte, care a cuprins riscurile ambelor cai de nastere. Este alegerea cea mai buna daca tu ai decis in cunostinta de cauza care este varianta cu riscuri pe care le consideri inacceptabile pentru tine si copilul tau si care este cea cu riscurile pe care te simti capabila sa le infrunti.
Intrebarea mea este totusi: Indiferent de optiunea ta personala,ai ca ziarista puterea si obiectivitatea de a sustine dreptul femeii de a avea un consimtamant obstetrical informat si de a alege in cunostinta de cauza oricare dintre cele doua variante? Tu te afli intr-o pozitie (sociala, economica, geografica - nu conteaza) din care poti face alegeri. Poti alege sa nasti intr-o clinica privata, poti alege cezariana, poti alege peridurala. Exista insa maternitati unde nu exista optiunea de a alege si asta chiar intr-unul dintre orasele cele mai frumoase si mai europene din tara noastra. Ce i-ai raspunde unei femei din Sibiu care ti-ar spune: “Alice, eu am citit un consimtamant obstetrical informat foarte complet, care cuprindea toate riscurile, atat materne, cat si pentru nou-nascut, pentru ambele variante de nastere, inclusiv cu date statistice. Am inteles toate informatiile si am hotarat ca doresc sa nasc prin cezariana. La maternitate am fost refuzata”. I-ai spune cumva: “Lasa draga, naste natural ca parca asa era legea firii!”. Si daca ti-ar raspunde ca legea firii spunea ca supravietuiesc cei mai puternici si ca se teme ca poate copilul ei nu este cel mai puternic? Poti, ca ziarista, sa te lupti pentru dreptul etic si moral al femeii si chiar al cuplului de a hotari ce e mai bine pentru ea si copil?
Ai scris ca sloganul electoral “Impreuna invingem” are profunzimea ridicola a formulei de odinioara “Vom face totul”. “Totul, bine, dar ce vom face mai exact?”. Este la fel de valabil si pentru exprimarea “prietenei”: “Daca as avea varsta ta, eu n-as risca” (- la care riscuri anume se referea legate de varsta?), dar si pentru ce ai scris tu :”Am auzit atatea argumente anti-cezariana”. La ce anume se referea ea, nu pot decat sa banuiesc: presupun ca era vorba despre antepartum stillbirth la termen, care este 0,1% inainte de 35 de ani si 0,3% dupa 35 de ani si creste daca se depaseste termenul. Sigur ca legat de riscuri afli care sunt, cat sunt de mari ca procent si cat sunt de grave. Un risc de 0,3% este totusi foarte mic ca procent, dar cumplit ca gravitate. Poti alege, daca esti informata si cunosti acest risc, sa nu depasesti cu sarcina 39 de saptamani sau poti sa astepti ca travaliul sa se declanseze spontan. Dar ai dreptul sa alegi! Directorul maternitatii din Sibiu spunea intr-un articol (si ziaristii notau cu constiinciozitate parerea expertului)ca cezariana are risc infectios mai mare decat nasterea vaginala. Riscul infectios este intr-adevar mai mare pentru mama (6,4% fata de 4,9% la nasterea vaginala - nu pare totusi mult mai mare), dar asta in absenta profilaxiei antibiotice. In schimb, pentru copil este invers: riscul de infectie neonatala 2,6% pentru nasterea vaginala si 0% pentru cezariana programata. Este sau nu este important pentru mama sa aiba o informare corecta din partea medicului ei? Mai spunea despre riscul hemoragic mai mare la cezariana, dar pe site-ul NICE este invers (hemoragie>1000mls:0,7% la nasterea vaginala si 0,5% la cezariana). Poate statisticile din Sibiu sunt diferite - cele de pe site-ul NICE sunt din alte tari. Si desigur, preciza ca riscurile anestezice sunt mai mari la cezariana - avem nevoie, deci si de un consimtamant informat cu privire la anestezie, cu date corecte referitoare la riscuri! Nu pomeneste insa nimic despre riscurile mari ca procent ale nasterii vaginale: pentru mama:20% incontinenta urinara si creste cu trecerea anilor, iar pentru copil 26% hemoragie intracraniana asimptomatica, care poate sa treaca fara urmari sau poate ca nu, inca nu se stie - acestea sunt riscuri pe care nu avem dreptul sa le cunoastem si sa le ocolim daca asa consideram ca e mai bine? Merita sa ne luptam sa fie recunoscut si la noi ceea ce NIH a recunoscut inca din 2006 (NIH State-of-the-Science Conference Statement Cesarean Delivery on Maternal Request).
Iarta-ma daca, sustinand principii, am uitat omul care isi asteapta minunea! Iti doresc cea mai frumoasa bucurie a lumii!
Sunt sigura ca alegerea ta este cea corecta.Prima data cand am citit articolul mi se parea ca te temi de sosirea momentului(probabil m-am ınşelat).Toata lumea zice ca aceasta cale este cea mai grea pentru moment dar analizand totul vedem ca de fapt este cel mai bine pentru corpul nostru sa naştem normal.Din pacate eu nu am avut oportunitatea de a alege,dar tu o ai…aşadar…fa ceea ce crezi tu ca este mai bine atat pentru tine cat şi pentru bebe.Un pupy dulce,noapte buna tuturor!
Draga Alice,
eu te incurajez din toata inima sa nasti natural si, ca mama de 3 copii nascuti natural, fara epidurala, sunt mandra de decizia ta! Pot spune ca cea de a treia nastere a fost cea mai usoara - am fost tot timpul stapana pe situatie, stiam ce trebuie sa fac, am mers prin camera de la travaliu, si pana la baie si inapoi pana am nascut, am stat un pat doar 5 minute. Eram plina de energie desi era 2 noaptea
Desi a fost un baietele dolofan de 3.8 kg l-am nascut usor si am fost fericita sa il vad si mandra de realizarea mea. Ma simteam extraordinar de puternica si de fericita si recunoscatoare lui Dumnezeu ca am reusit. Si eu la a doua nastere am avut multe probleme si a fost cea mai grea nastere pentru mine, si baietelul a fost in pericol, dar a treia a fost mult mai usoara. Asa a fost si pentru mama mea, caci si eu sunt al treilea copil al ei. Iti doresc sanatate si nastere usoara (sint sigura ca asa va fi pentru ca ai atitudinea potrivita, asta conteaza de fapt!!! Toate gindurile frumoase din partea mea cu drag!
Nici nu stii cata nevoie am de incurajari, pentru ca, recunosc, cu cat ma apropii mai tare, parca mi se face mai frica. Dar povestea ta imi da curaj, sa vezi ca si la mine o sa fie bine acum si, in plus, cu adevarat sunt mai pregatita, stiu mai multe si ma duc intr-un spital mai bun, unde voi fi tratata cu mai multa grija, iar asta conteaza enorm. Iti multumesc din suflet, Ioana!
Cu mult drag, Alice! Ma bucur ca povestea mea te-a incurajat. Sunt sigura ca iti va fi bine pentru ca ai atitudinea potrivita si asta conteaza mult. Nu e usor sa fii mama de 3, e o mare diferenta fata de 2, dar o sa te descurci. Eu am o fetita (10 ani) si 2 baieti (8 ani si 3 ani si jumatate). Cand exista dragoste si armonie intre parteneri atunci si copiii sunt fericiti si totul merge bine. Dragostea pentru ei toti iti da putere zi de zi. Iti doresc multe binecuvantari alaturi de familia ta si nastere usoara!
Draga Alice, ma bucur mult pentru tine. Citeam “Voi avea un copil” din 19 iunie si stiam ca esti o persoana fara de care simt o simpatie teribila. Rar mi se intampla ca sa simt o asemenea pritenie fata de cineva pe care nu o cunosc personal. Iar acum citeam “Sa nasti normal, o nebunie? “. Nicidecum. Eu am nascut normal de 2 ori si este fantastic. Simtamintele sunt indescriptibile. Sarcina, pe masura ce evolueaza te schimba, simti altfel viata, aromele din jur… Dupa ce iti vezi bebelusul e si mai bine… cand il alaptezi, ce mai … nu se pot descrie in cuvinte toate acestea.
Bravo Alice pentru decizia de a naste normal… Si nu este o nebunie… Nu ii baga in seama pe cei care carcotesc. Spui ca vei naste in perioada sarbatorilor de iarna? Sa ai nastere usoara draga Alice si un bebe sanatos si frumusel
Mi-ar placea sa nasc natural…sa simt si sa-mi amintesc fiecare secunda. Si peste ani sa ma gandesc cu drag la asta. Insa am Rh negativ si din cate stiu eu este mai bine sa nu nasc natural. Deocamdata sper ca medicina va mai evolua pana voi ramane eu insarcinata….iar daca nu, sa fie oricum ar fi, numai sa fie sanatos. Imi doresc din tot sufletul un copil si simt ca nu mai am rabdare!
Ma intreb cine ti-a spus chestia asta, ca daca ai RH negativ nu e bine sa nasti natural………..
Citind comentariile tuturor, incepand de fapt cu articolul lui Alice, imi dau seama din nou cat de mare e diferenta de mentalitate si situatia sistemului sanitar dintre Romania si alte tari din Europa!!! Eu am RH negativ, sunt in Spania de cativa ani, am nascut un copil pe cale vaginala cu epidural si acum sunt din nou insarcinata. In primul rand, aici nu te intreaba NIMENI cum vrei sa nasti!!! Este de la sine inteles ca toata lumea naste normal (cu epidural sau fara, asta nu are asa de mare importanta) si doar in cazuri extreme medicii iau decizia de a-ti face cezariana. Uneori exagereaza, e drept, si unele femei se plang ca le-au lasat sa sufere prea mult pana s-au hotarat sa le faca cezariana, dar, pana la urma…….mamele noastrese plangeau ca le-au lasat sa sufere prea mult??? Oare nimeni nu suferea “prea mult” inainte de a se inventa cezariana??? Pe mine ma socheaza de fiecara data cand cineva de acasa inca ma intreaba: “Si acum vrei sa nasti TOT normal???”. De ce nu as face-o, daca prima data a fost superb si, desi imi pusesera epidural, doza era f mica si am putut simti cum iesea din mine fiecare particica, fiecare manuta? Nu inteleg de ce la noi lumea incearca sa fuga de ceea ce e natural si normal…Eu ma gandesc acum serios a renunt la epidural la urmatoarea nastere.
Revenind la tema cu RH-ul: “problema” ar fi daca tatal il are pozitiv si in acest caz, pt prima sarcina nu este nici o problema. Insa dupa nastere, daca RH copilului este pozitiv, ti se face o injectie pt a proteja urmatoarea sarcina pt ca in timpul primei sarcini corpul tau a produs anticorpi pt a se apara de RH pozitiv al copilului. Asta e tot. Iar in timpul celei de a doua sarcini, se controleaza tot procesul prin intermediul analizelor. Nu stiu daca m-am explicat f bine, pt ca nu sunt medic, dar ideea e ca nu este nici complicat nici periculos si nu are nici o legatura cu modul in care vei naste.
Nasterea este naturala chiar daca aceasta este facuta prin operatie cezariana sau nu. Atunci cand bisturiul medicului nu interine decat pentru epiziotomie se numeste nastere spontana.
Sunt de acord cu faptul ca “mamele noastre” - desi chiar si bunica mea care are acum 90 de ani si-a nascut prin cezariana unul dintre copii - nu se vaitau, dar nu sunt de acord cu oprirea progresului medical. Femeile nasteau pe camp, si nu se duceau la controale regulate, si nu luau vitamine prenatale si apoi isi duceau copiii sanatosi sa rada de monstrii abandonati prin balciuri.
Cred in libertatea fiecarei femei de a decide ce este mai bine pentru ea si pentru copilul ei, in conditiile in care aceasta decizie este luata in urma unor documentari bine facute si nu pentru ca “asa e normal”.
Si da, oamenii au evoluat foarte mult dpvd intelectual in ultimele sute de ani. Asa ca micile capsoare ale copiiilor nostri sunt mai mari decat erau acum cateva decenii. Si corpul femeii nu mai este la fel de pregatit sa le dea nastere. De aceea este mult mai dureros, mai riscant si mai complicat.
Sa nu aruncam cu pietre. Sa lasam, va rog, prejudecatile intr-o cutie a Pandorei si sa incercam sa nu mai aratam cu degetul: uite-o n-a avut curaj sa nasca “natural” sau , la fel de grav, : “asta a ales ca nebuna sa se chinuie atatea ore!”
ei, si? daca-i o nebunie, ce? mamele, bunicile, strabunicile si toate femeile de la eva incoace or fi fost la fel de nebune…sau asta o fi legea firii?
da, si mie mi s-a “recomandat” binevoitor (de catere un medic!!!) o cezariana “estetica, micuta, nici nu se vede sub slip”; si l-am intrebat daca este necesara spre binele copilului sau doar asa…de moda…ca de slip nu-mi prea pasa…a dat din umeri; cica asa, ca sa nu ma chinui. EU. de parca eu eram subiectul principal in toata povestea asta…
mi s-a mai spus ca in ziua de azi numai cainii si pisicile mai nasc natural…”miau”, le-am replicat eu.
si am nascut natural o ditamai fetita de 3990g, da, a fost greu…in primele ore am zis ca niciodata n-o sa mai trec prin asta, ca “angajez o barza” pentru urmatorul…si uite, dupa o zi deja ma gandeam ca tot natural o sa-l fac si pe al doilea…
atata timp cat nu ai contraindicatie de nastere naturala, de ce nu? iti doresc nastere usoara (sau, altfel spus, succes in nebunia pe care ti-ai propus-o :)) si bebe sanatos!
Daca poti sa nasti natural,de ce nu?Stiu ca poate fii greu,dureros,dar e cel mai bine pt BB,iar tu stii asta f bine.
Eu am nascut pe 20 iunie anul acesta,natural,desi am 39 de ani,si la fel ca si la tine toata lumea se mira(sau ma compatimea)cand spuneam ca voi naste normal(ba mai mult si fara epi sau rahi,pt k sunt alergica la anestezice).Dar asa am simtit ca-i mai bine,si trebuie sa recunosc ca am nascut usor,dar asta se datoreaza in mare masura medicului si moasei care nu m-au lasat nici o clipa singura si m-au ajutat enorm.
Iti doresc nastere usoara si sanatate.
Eu am nascut prin cezariana pe 14.08.2009.Sa mentionez ca m-am operat vineri si luni la doua faceam cumparaturi in KAUFLAND?sA MENTIONEZ CA SAMBATA SEARA MA COCOTASEM PE GARDUL MATERNITATII?
Ca mi-a ramas intacta poarta femeii?Ca am motiv inca ca inafara de copil sa nu hamalesc ca fraiera sa car sacose?
M-a durut da dar daca sub anestezie si m-a durut dar fara…am un prag al tolerabilitatii durerii scazut…..dar totusi m-am dus inspaimantata si am iesit repede ca sa scap…nu mia nasc a doua oara nici asa nici asa…..nu e de mine…sincer..nu e de mine maternitatea…o sa incerc sa dau tot ceea ce pot cat traiesc puiului mic….o iubesc de nu exista cuvinte..dar….ajunge.Multumesc lui d-zeu ca mi-0a dat-o….