Rezistenta la schimbare
Nu sunt in stare sa ma urnesc dintre tabieturi si obiecte familiare. Stau agatata de amintiri, de cutume, de obisnuinte, cu o indarjire al carei inteles imi scapa chiar si mie insami.
Mi-e greu sa imi schimb telefonul, desi am capatat un aparat nou si modern, care ma asteapta, sclipind, in cutia lui. Asa ca il folosesc inca pe cel vechi, chiar daca e lipit cu scoci si ma face de rusine oriunde m-as duce.
Mi-e aproape imposibil sa nimeresc preturile in lei noi. Incurc leii cu banii si uneori mi se intampla sa intind catre vanzatoare cate-un pumn de monede, sa le aleaga singura, asa cum mi s-a mai intamplat cateodata in strainatate, unde nu cunosteam monedele locului. Asa ca numar banii in sute de mii si milioane, cum se facea pe vremea mea.
Cu obraznicia copilariei, radeam de bunica mea cand o auzeam folosind numele vechi ale strazilor din Ploiesti, nefiind in stare sa pricep cum de nu reuseste sa foloseasca denumirile noi. Insa, astazi, fac si eu acelasi lucru, si totul mi se pare logic in reactiile mele. Copiii mei sunt adesea uimiti de felul in care denumesc obiecte si locuri, probabil avand aceeasi uimire pe care nu ma sfiam sa o exprim eu insami fata de inertiile celor mai in varsta decat mine. “Sa cumparam niste Dero”, am spus intr-o zi, cu obisnuinta din anii comunismului, denumind astfel detergentul, indiferent de marca lui, si am intins mana catre o punga de Omo, iar Ilona mi-a atras atentia ca nu e Dero ceea ce cumpar, ca e cu totul altceva.
O buna parte din mine a ramas blocata in alte ere, in alte vremuri. Si as vrea sa ma schimb, insa nu mai am vlaga. Recunsc curgandu-mi prin vene rezistenta la schimbare a intregi generatii pe care le port in sange. Si imi dau seama ca, fara sa vreau, voi mai duce cu mine multa vreme incapatanarea de-a fi trista. Obiceiul de-a ma indoi de tot si toate. Neputinta de-a fi fericita.
asa este
oare nu orice invat are si dezvat?
Si eu greu ma obisnuiesc cu noul si zic nu ca de exemplu telefonul asta e mai bun dar o spun doar pentru ca m-am obisnuit cu el, sau nu vreau alt calculator, din acelasi motiv.
am unele lucruri la care nju renunt…
asa e…si eu ma incurc uneori in bani noi…si imi este greu sa renunt la telefonul meu vechi…am folosit pana acum 3 ani un nokia 3310…care nu se mai fabrica demult…dar care imi era drag…un meniu simplu si rapid
Sunt tabieturi la care nu as renunta, dar nu pot spune ca nu mi-ar placea sa-mi schimb telefonul sau calculatorul.
Nici eu nu pot sa-mi schimb tabieturile, coafura, telefonul si multe alte obiceiuri sau lucruri…desi imi doresc foarte mult.
nu pot spune ca as avea niste tabieturi la care sa nu pot renunta…ma mai gandesc, nu stiu ce sa zic!
am tabieturile mele la care nu pot renunta
toti avem tabieturi la care ne este greu sa renuntam
nici eu nu m-am obisnuit cu banii noi…tot in milioane socotesc
la varsta mea … am destule tabieturi!
toti avem tabieturi!
cu cat inaintam in varsta, cu atat rezistenta e mai mare!
Telefonului meu i-a zburat capacul de la spate, dar m-am obisnuit cu el, il manaevrez si cu ochii inchisi si mi-e foarte greu sa ma despart de el…desi as putea foarte usor sa-mi iau altul…e ca in casnicie: odata ce te-ai obisnuit, iti este foarte greu sa renunti….
Schimba ce nu merge bine pentru a fi fericita.
Nu pot renunta nici eu la telefonul mobil pe care il am de cativa ani si care se pare ca ar trebui inlocuit…am prostul obicei sa ma atasez de unele lucruri atat de mult, incat nu pot sa renunt la ele chiar daca acestea sunt uzate sau deteriorate.
Eu nu renunt la el… Desi are deja mai bine de 5 ani functioneaza ireprosabil. Nu vreau sa il schimb, in ruptul capului. Mai e si rosu, culoarea mea preferata. :))
Trebuie sa ne adaptam noului,tehnicii noi.Apar tot felul de aparate performante care ne usureaza munca ne face viata mai frumoasa ,trebuie sa le schimbam pe cele vechi.
ar trebui sa ne adaptam, insa fiecare o face mai repede sau mai incet!
Timpul curge asa repede, iar noi trebuie sa ne adaptam din mers…
parerea mea e ca atunci cand nu merge ceva fie vorba si de o relatie trebuie sa te opresti infdiferent de perioada petrecuta impreuna deoarece dak dragoste nu e intervine obisnuinta.cand e vorba de o schimbare a locului de munca,a casei sau chiar a tarii totul e placut din punctul meu de vedere pentru ca e ceva nou si intalnesti oameni noi,practic lasi trecutul in urma
Totul este sa te adaptezi la nou din mers sa nu o faci brusc.
Cand ceva nu merge e bine sa schimbi, sa o iei de la capat.
Am acceptat mereu schimbarile ca facand parte din viata. Nu m-am impotrivit niciodata si am incercat sa ma adaptez.
Mie nu-mi plac deloc schimbarile…
accept schimbarile dar sa fie schimbari bune…
Imi plac schimbarile, dar cele in bine
sun genul de peroana care accept destul de usor schimbatrile
Schimbarea aduce si lucruri noi cu ea, si e bine din cand in cand sa mai schimbam una alta
Bunica mea tinea ceasul pe ora veche pana la Pasti primavara si pana la Craciun iarna. Spunea ca nu vrea sa zapaceasca animalele cu noul program… Dumnezeu s-o odihneasca!
Imi plac schimbarile ,dar si eu pastrz lucruri care mi-au placut foarte mult sau imi amintesc de anii tineretii.
Citeodata simti ca nu mai ai vlaga Alice, bine ai gindit. Asa simt si eu, cu toate ca ma consider o persoana foarte puternica. Poate ca uneori, plapuma asta-i prea mare pentru unii din noi, poate suntem raspunzatori untr-un fel de ceea ce se intimpla in viata noastra si simti un gust de frunza pelina si faci ca melcul, care se retrage in casuta lui fara sa aiba vreo vina. Aia-i casuta lui, mica, da i-o fi bine oare? Cred ca da, de moment ce se retrage tot timpul.
“Neputinta de -a fi fericita “!!!
Este o tara , o meteahna .Este in noi , nu putem scapa de ea.O putem trata , dar nu se vindeca , reapare. Ne erodeaza sufletul ,uneori fara vreun motiv aparent. Este un suspin tacit . Tine de o fragilitate excesiva, de spiritul exagerat de analitic , de o profunzime a trairilor , de o patima a iubirilor. Este rezultanta tendintei de a atinge perfectiunea…
Fericirea dupa care am tanjit o viata , poate am trait-o deja dar nu am stiut ca este EA sau ca asa trebuie sa arate.
Imi plac schimbarile dar sa fie in bine:) desi ma adaptez la tot ce e nou nu-mi place sa renunt la anumite lucruri care au valoarre sentimentala pt mine.
Nimanui nu ıi place sa renunte la anumite lucruri cu valoare sentimentala dar cand suntem nevoiti s-o facem…o facem,plangem ın urma acelor lucruri şi ne alinam ranile ın speranta de mai bine!
Apartin zodiei Racului si prin asta cred ca am spus destul de mult despre atitudinea mea in fata schimbarilor. Nu-mi plac, dar incerc pe cat posibil sa-mi inving teama de nou si sa privesc cu optimism spre viitor. De aproape un an de zile locuiesc in Norvegia si nu pot spune ca m-am adaptat, ca nu ma chinuie dorul de cele vechi si stiute ale mele si deseori ma retrag in carapace si traiesc in trecut, desi sunt constienta ca nu e nici bine, nici sanatos, insa pe mine ma ajuta lucrul asta ca sa pot continua ceea ce mi-am propus atunci cand am luat hotararea sa plec de langa ai mei. Rezistenta de aici e complet diferita de cea din Romania. E vorba de rezistenta in fata celor care te intreaba cu un zambet ironic, atunci cand aud de unde vii, daca esti tigan, desi ai tenul alb si parul blond si mai degraba ai parea unul de-al lor decat tigan, rezistenta in fata racelii din termometre si din inimile nordice, de a mai indura o zi si inca o zi departe de casa…
Toate bune!
“Homeostazia psihica” se numeste fenomenul (rezistenta la schimbare), reprezentand discomfortul psihic care-l resimte fiecare in fata unei schimbari si inertia subconstientului de a actiona~gandi dupa vechile modele.
Valorile morale raman constante permanente, insa viata se afla intr-o continua schimbare in functie de aceste valori.
“Change is inevitable, personal growth is a choice.”
Sfantul Francisc de Assisi are, la fel, o rugaciune scurta, dar cutremuratoare, la care recurg deseori, in momentele mele de indaratnicie:
“Doamne, da-mi seninatatea de a accepta lucrurile pe care nu le pot schimba, curajul sa schimb ce se poate schimba si intelepciunea de a face diferenta dintre ele.”
Sa ne armonizam noi cu Universul, nu sa ne incapatanam sa se schimbe Universul dupa noi.
La Multi Ani tuturor de Dragobete!
Dragostea sa invinga mereu, caci ea-i mai tare si decat moartea.
O imbratisare calda pentru fiecare,
Carmen
La multi ani!! Simt lipsa Doc. Iubire pentru toti!
1.rugaciunea este a teologului Reinhold Niebuhr si se numeste The Serenity Prayer.
2.valorile morale nu raman constante.am ajuns la concluzia,dupa ani de studiu,ca nu prea exista constante in univers,iar in ceea ce priveste mintea umana cu atat mai mult.
3.cea mai avizata si competenta parere la acest topic
pupici:)))
p.s. azi am mai omorat un pedofil…
LA MULTI ANI ANCA !
SA AI O VIATA FRUMOASA CU IDEALURI MARI PE CARE SA LE IMPLINESTI!
LA MULTI ANI!
Am trecut prin atatea schimbari ıncat nici nu mi se mai par ciudate…Viata ınsaşi este un tumult de schimbari pe care fiecare din noi le percepe aşa cum poate…toate schimbarile fac parte din cursul vietii.
Imi amintesc momentele ın care ımi corectam şi eu bunicii,strabunica,parintii şi ştiu ca vor veni şi zilele ın care voi fi şi eu corectata de copii mei,la randul meu!
Imbratişari şi zambete va ofer!
Buna tuturor…am 27 de ani…si in ultimii ani am tot trait schimbari dupa schimbari in viata mea (am plecat in alt oras pt un serviciu mai bun, am invatat sa vietuiesc fara ajutorul mamei mele, apoi am invatat sa convietuiesc…si iar a trebuit sa ma dezvat…apoi am plecat din tara …si am renuntat la tot ce aveam in Romania…nu e usor…sunt acum atat de departe de ai mei, de locurile natale, de prieteni…); parca imi placea mai mult viata linistita de alta data, viata pe care o aveam in jurul casei parintesti…viata din Romania…si undeva in sufletul meu sper sa ma intorc acasa. Nu mi-au placut schimbarile niciodata, si cred ca atitudinea pe care o avem fata de schimbari tine exclusiv de caracterul si personalitatea pe care le avem. Unii oameni sunt puternici si se pot adapta oricarei schimbari, altii sunt nostalgici si sensibili (nu zic “slabi”) si nu se vor adapta niciodata cu adevarat. Mi-ar placea sa pot fii puternica…sa pot face fata cu brio oricarei schimbari din viata mea…dar stiu ca de fiecare data voi fi luata pe nepregatite, oricat de pregatita voi zice eu celorlalti ca sunt. Va doresc o viata lina fara schimabri neasteptate!
…frustrarea mea vine de la faptul ca nu stiu limba engleza si mi-e foarte greu sa scriu si sa pronunt cuvinte care practic au intrat in limbajul romanilor ca si cum nu ar avea echivalent in lb romana .Si am mai dezvoltat o rezistenta ,aceea de a-mi pastra un stil vestimentar sobru si batranicios (fusta cu slit la spate,sacou,etc.)
Alice, si eu fac la fel in privinta banilor
Ma exprim in sute de mii si milioane, desi aud tot mai rar oamenii vorbind asa. Ma deruteaza si pe mine cand mi se cer la magazin nu stiu cate zeci de lei si x bani, in loc de bani dau lei si invers…Cel mai rau e la banca: daca vrei sa scoti bani de pe card, trebuie sa tastezi corect cati RONi vrei si sa stii sa pui virgula unde trebuie. De cate ori am stat eu cate-o juma’ de ora in fata bancomatului…:-)
Ne e greu sa renuntam la anumite lucruri pentru ca ne place sa ramanem agatati de o anumita perioada care ne aduce aminte de ceva sau cineva, care ne da o stare de confort…sau poate ne plac lucrurile simple. In esenta lucrurile simple sunt cele mai importante…si fericirea consta in a te bucura de lucrurile simple si de a le imparti cu cineva drag.
Obosesc sa caut haina potrivita in atatea magazine, sau sa citesc o imensa lista de cafele aromate…atunci cand alagerile sunt atat de multe mie una mi se pare ca se pierde foarte mult timp. Si mi se pare o exagerare sa fii mereu la punct cu ultimele tendinte din domeniu. Fiecare avem un stil si o personalitate si astea nu se schimba…
Schimbarea aduce si lucruri noi cu ea, si e bine din cand in cand sa mai schimbam una alta, la look, infatisare, mod de a gandi. Asta inseamna a evolua!
Am 27 de ani. Mereu a trebuit sa ma adaptez la chestii noi. In copilarie am fost purtata de la bunici la parinti si apoi din nou la parinti. Cu toate astea a trebuit sa imi construiesc personalitatea mea care era in permanenta schimbare. Sunt singura din familie care vorbeste in lei noi :). Ma amuza ca pot si nu o iau ca pe o mare reusita. Altele sunt reusitele care merita sa fie luate in seama.
E greu, din punctul meu de vedere, sa te adaptezi la atatea schimbari cu care ne bombardeaza societatea de azi. Ramanem oarecum, pironiti in acei ani ai copilariei cu bune si rele si cu vocabularul specific. Toti simtim asta, iar copii nostri vor simti si ei la fel cand vor creste. Eu, de exemplu, sunt crescuta la tara. Intotdeauna imi face o deosebita placere sa merg acolo, sa dorm in casa mica si veche, sa simt mirosul de fum in soba, sa aduc apa de la fantana, sa hranesc pasarile dimineata, sa ma spal pe fata la balie sau sa merg la buda in gradina (recunosc, nu stau mai mult de doua- trei zile). Imi place vinul fiert flambat facut de mama mea, fara condimentele de azi, mamaliga cu branza de burduf sau visinata de tara, tot de scumpa mea mamica facuta.
O zi buna va doresc
Varsta adauga aduce cu sine nu doar experienta si expertiza ci si o usoara suficienta “mi-am castigat dreptul sa stiu mai bine cum este, cum se face…”. Apoi mai este si invazia de informatie. Sa fim flexibili ar insemna sa fim gata in fiecare minut sa schimbam ceva pentru a fi in concordanta cu tehnica la zi. Cred ca e si o reactie de autoaparare a organismului.
Si eu spun numele strazilor din Bucuresti dupa 2 epoci: dinainte de comunism (pentru ca asa le numeau mama si bunica) si din comunism, timpul adolescentei mele. Cine mai stie astazi de Beldiman?
La multi ani de Dragobete, Alice! Te iubim si te pupam!
Mie una imi plac schibarile. Astazi este ziua mea si e prima oara cand mi-o serbez in Germania, tara in care m-am mutat de cateva luni. Zilele astea ma gandeam ca o sa-mi fie greu fiind departe de familie, de prieteni… Dar azi mi-am dat seama ca o sa am cativa invitati dintre prietenii pe care mi i-am facut aici. Si e placut sentimentul. Doar eu am ales sa incep o viata aici…si astept cu placere toate schimbarile legate de tot ce tine de noua mea viata aici. La multi ani, Mie! La multi ani si voua…sa nu uitam totusi ca azi e Dragobetele, sarbatoarea dragostei la noi romanii. Va imbratisez cu drag.
La multi ani! Schimbarea ta, este in bine….si va fi si mai bine.
Sa fii sanatoasa, iubita, fericita!
La multi ani,Anca!Sa fi sanatoasa(de restul te ocupi tu
)
Şi noi te ımbratişam,cu mult drag!
La multi ani, Anca! Sa-ti fie viata asa cum o visezi.
Anca, La Multi Ani fericiti si impliniti,iti doresc si eu, tot de aici, din Germania.
Te imbratisez si eu cu mult drag.
Sa fii fericita Anca,la multi ani!