Bucurestiul sau provincia?
Jocurile politice, intamplarile culturale, evenimentele artistice au loc, aproape exclusiv, la Bucuresti. Dar parca oamenii din restul tarii sunt mai buni si mai primitori. Mai onesti.
Pentru toti cei care tanjesc dupa viata tumultuoasa, pentru cei care viseaza sa aiba puterea de a schimba lumea, pentru cei care isi doresc sa aiba o cariera de succes, alegerea Bucurestiului ca oras si ca reper vine de la sine. Tinerii nascuti departe de Capitala aspira sa ajunga in miezul orasului de pe Dambovita si sa isi nasca copiii in maternitatile bucurestene. Si pentru multi dintre cei care locuiesc pe langa granite e o mandrie sa aiba rude in Bucuresti.
Insa merg din oras in oras si intalnesc oameni care nu vin decat rar in Capitala si nici nu simt nevoia sa schimbe linistea urbei lor frumoase cu fierberea din miezul de tara munteneasca. Imi par mai putin grabiti si mai amabili decat cei printre care traiesc zi de zi. Le ascult povestile de viata si ma minunez cu cata onestitate isi deapana marturisirile, ferindu-ma in fiece clipa de banuiala ca ar putea spoi adevarul, in asa fel incat sa se prezinte mai buni si mai frumosi decat sunt in realitate.
Sunt mai drepti oamenii din provincie decat cei care traiesc in Capitala? A ramas in tara un spirit al onoarei si al demnitatii mai adanc si mai frumos decat in Bucuresti? E o alegere pentru cei care iubesc viata tihnita si senina sa fuga departe de efervescenta marelui oras in care rasare soarele intregii tari? Sau, de fapt, daca suntem indeajuns de puternici, ne facem viata asa cum vrem indiferent unde ne-avem adresa de pe buletin? Merg prin orasele tarii si mi-e drag sa intalnesc oameni nobili si frumosi. Dar am sa ma intorc acasa, unde e viata mea, unde-mi sunt rosturile pe care nu stiu daca le-as putea transfera in alt colt de pamant, chiar daca, parca, uneori mi-as dori…
Comentarii
100 Comentarii la “Bucurestiul sau provincia?”Spune-ti parerea
-
-
Invitati speciali
-
In Bucuresti merg rar ,o data sau de 2 ori pe an.
Chiar daca sunt bucurestean , acum nu cred ca mai este chiar asa la moda in a avea buletin de Bucuresti, asa cum era odata . Cine nu suporta stresul si aglomeratia nu-i recomand sa vina in Bucuresti.
Bucurestiul? Niciodata. Am fost de multe ori acolo. De foarte putine ori am fost placut impresionata.
In provincie oamenii sunt mai oameni.
Eu nu as da oraselul meu de provincie niciodata pe Bucuresti…stau de 5 ani in capitala pentru ca fac facultatea, dar nici nu ma gandesc sa raman aici. E forfota, praf, lume rea, care crede ca doar Bucurestiul exista pe harta Romaniei! Intr-adevar, nu am prea multe sanse in cariera la mine in oras, dar ma voi descurca cu siguranta cu un salariu mai mic decat cel din Bucuresti….pretentiile si fitzele nu sunt la fel de mari….iar de aurolaci chiar nu se pune problema!
P.S. Cu toate ca la inceput colegii mei Bucuresteni mai faceau glume pe seama accentului meu moldovenesc, acum si-au dat seama ca nu acest lucru conteaza si ca sunt o persoana cu adevarat isteata….am terminat prima facultatea…bucurestenii, cu toate ca stateau la mama si la tata si nu aveau alte griji ca noi, cei din alte orase, tot nu veneau la scoala si nici nu-si dadeau interesul pt scoala …ca ce!….doar sunt “buricul” Romaniei!
Aleg oricand Bucurestiul pentru salariu si provincia pentru preturi.
Clar Bucuresti pentru o cariera si imensele posibilitati de avansare
Sincera sa fiu as pleca din Bucuresti si maine, intr-o alta localitate mai putin poluata, mai civilizata, desi sunt nascuta si crescuta in Bucuresti dar nu il mai suport, e infernal.
N-as putea niciodata sa traiesc in Bucuresti, sunt obisnuita cu linistea din orasul meu, Tulcea.
Bucurestiul ofera multe posibilitati pentru cei care vor sa-si faca o cariera, dar trebuie sa te obisnuiesti cu o viata asa zgomotoasa.
Locuiesc in provinci dar din cand in cand ma apuca dorul de Bucuresti.
Nu cred ca oamenii sunt mai buni sau mai rai in functie de localitate, dar cred ca atunci cand te dezradacinezi o parte din tine de locul natal o parte din tine va suferi toata viata (chiar daca unii n-ar recunoaste-o nici in ruptul capului). Personal n-as da Iasi-ul pe nici un Paris, si nu ma refer la localitate , in sine, ci la oamenii dragi, familia, locurile dragi, scoala, biserica, etc.
am facut facultatea, apoi am trait pana la 30 de ani in Bucuresti.In total 12 ani.Din acestia , ptobabil primii 5-6 ani am fost indragostita de capitala, mi se parea locul tuturor posibilitatilor, mirajul care te tinea in alerta….apoi a inceput stresul, probleme cu traficul, timpul pentru tine practic ti-l mancau orele petrecute in trafic spre serviciu, sau seara spre casa.Nu ajungeam sa ma vad cu prietenii decat fff rar.
La 30 de ani m-am mutat pentru un an cu serviciul intr-un oras de provincie.Mi-am dorit enorm si am zis ca o sa fie un an de experiente noi, o viata noua.A fost inceputul,pentru ca si acum dupa 3 ani tot aici sunt si nu m-as intoarce niciodata sa locuiesc in Bucuresti.Acum ma duc doar pentru cumparaturi, pentru a vizita o cunostinta sau pentru a merge la un spectatcol bun.Nu-mi vine sa cred ca dupa maxim 2 zile de stat acum in bucuresti abia astept sa ma introc ACASA.
Deci, ACASA e acolo unde-ti gasesti linistea.Iar Bucurestiul nu are cum sa-ti ofere liniste, prin insusi stilul de viata alert si obositor pe care ti-l impune.
nu locuiesc in BUCURESTI ,DAR AS VREA SA LOCUIESC UNDEVA LA MUNTE
Nu am fost niciodata in capitala, mi-as dori sa merg dar numai pt a o vizita. Nu cred ca mi-as lasa familia si prietenii pt o viata acolo. Prefer orasul meu mic , dar de suflet
nu locuiesc in capitala ,dar nici nu mi doresc eu ma simt bine aici in SLATINA ca sunt aproape de parinti si frati
Locuiesc in Bucuresti dar mi-as fi dorit mai mult sa locuiesc in provincie , unde viata este mai putin agitata
am terminat facultatea acolo, am locuit 8 ani in orasul acela in care nu poti decat sa te stresezi, fara sa-ti dai seama uneori…De un an m-am mutat in Grecia, cu serviciul si nu pot sa fac comparatie intre Paralia -calm, aer curat, briza, liniste, siguranta si Bucuresti-poluare, zgomot, stress, adrenalina si senzatia ca in permanenta cineva vrea sa-ti fure geanta- voi ce alegeti ? Eu, Paralia!
Bucurestiul e super aglomerat dar asa simti ca traiesti eu sunt din provincie insa am facut facultatea in Bucuresti si mi-a placut foarte mult dar din pacate nu am putut ramane aici insa si in provincire nu e prea mare diferenta in afara faptului ca nu e asa amalgam de lume din toate orasele
Bucurestiul este foarte aglomerat, nu as alege vreodata sa ma mut in capitala. In Suceava, totul e diferit. E mai liniste, orasul pare mai aerisit…Ce-i drept, nu am vizitat toata zona Bucurestiului, sunt sigura ca exista si zone unde sa te poti relaxa, parcuri etc.
Am stat si eu doi ani in Bucuresti,dar nu m-am putut adapta.Este mult praf si zgomot.Am locuit intr-o garsoniera si simteam ca ma sufoc.Salariile sunt mai mari, dar si traiul zilnic este mult mai scump in Bucuresti, decat in provincie.Am renuntat si m-am intors la casa mea cu livada si gradina.Chiar daca in orasul meu salariul este mai mic, eu sunt fericita la mine acasa.
am ales sa raman in bucuresti dupa ce am terninat facultatea, este locul unde gasesti destinatii sa-ti petreci timpul liber
acasa e oriunde te simti bine si unde esti alaturi de familie!!!
cu toate ca locuiesc in bucuresti ,a-s prefera sa locuiesc in provincie pentru ca este mai liniste
provincia! cred ca merita sa traiesti in bucuresti, numai daca esti artist si cauti sa te afirmi. job-uri bune gasesti in oricare din orasele mari ale tarii. nu trebuie sa ne inghesuim toti in bucuresti
Daca uitam de toate neajunsurile din provincie,nu se merita sa pleci la “bulevard”.Pentru o simpla plimbare e obligatoriu sa iei transportul in comun,iar de aglomertie nu mai vorbesc.Sunt oraselele mai sarace dar oamenii au mai mult bun simt!
Prefer provincia, imi place orasulin care traiesc.
Prefer provincia, Bucurestiul e prea zgomotos pentru mine!
am terminat facultatea in Bucuresti, dar daca am avut posibilitatea sa ma intorc acasa asta am facut. si acasa este un oras mic, dar in privinta locurilor de munca intr adevar Bucurestiul primeaza.
Eu nu as rezista sa traiesc in Bucuresti….e prea multa agitatie si aglomeratie pentru mine….
Citesc si zimbesc sagalnic. Mi-am deschis albumul cu amintiri virtuale de-acum, de multi ani prafuite. Mi-amintesc cum, mica fiind, veneam impreuna cu parintii mei la Bucuresti in fiecare vacanta de vara. Veneam dintr-un “orasel mic de provincie”, mic, dar frumusel si curat. Ori eram eu mica, ori Bucurestiul era mare, dar mi se infatisa mirific, frumos, dincolo de cuvinte. Ne plimbam “la sosea”, prin Cismigiu cu barca, prin Herastraul inflorit. Superb! Amintiri de neuitat, pe care le-am inramat. Lumea era calma, se plimba agale, doamnele erau “dichisite”, cu palarii frumoase, lume fina-mi parea. A ramas unul din orasele mele favorite. Mai ales cind stau persoane dragi tie. Nu am mai fost de multi ani in Bucuresti. Tot asa o fi oare?
Mi-am trait copilaria si adolescenta in Bucuresti. Strazile lui pastreaza cele mai frumoase amintiri ale mele.
Locuiesc de multi ani intr-un oras de provincie si strazile lui au inceput sa stranga amintirile fiicei mele, nascuta aici.
Nu poti iubi un loc de care nu te leaga amintirile, nostalgia unor varste, a unor vremuri… Si n-are legatura cu “provincia”, sau cu “capitala”.
Acasa este locul unde stam suficient de mult timp pt a ne obisnui…depinde de noi sa percepem locul in care circumstantele/studiile/dragostea???/visele ne-au adus,ca fiind ACASA…
Bucuresti . Sunt mai multe perspective.
Doctore cati ani ai ?
Chiar, citi ani ai? Esti o persoana aparte, matura, prin raspunsurile date la framintarile noastre.
Daca un barbat intreaba o femeie cati ani are, e nesimtire.
Daca o femeie intreaba un barbat cati ani are, e curiozitate.
Si ca sa va satisfac curiozitatea, va spun ca n-am ajuns la un sfert din viata. Am de gand sa traiesc mult.
PS. Dumnezeu ma ajuta, iar eu am de gand sa il rasplatesc prin 3 persoane. Se merita!
Pace,
Doc
Nu sunt de acord cu prima afirmatie si nici cu a doua. Este firesc poate (?)sa nu-ti placa sa-ti spui virsta, cu toate ca de multe ori m-am intrebat de ce. Fiecare este copil, adolescent, om matur si persoana in virsta (nu baba/mosneag, cum zic unii jurnalisti sau comentatori, care parca nu gindesc, ca este ultima perioada din viata acestor persoane cind li se mai poate arata respectul celor din jur). Doamne, ce mult conteaza pentru EI!!
Pentru restul celor spuse, sa traiesti cit iti doresti, alaturi de cine-ti doresti, acolo unde-ti doresti, cum i-ti doresti, departe de cei pe care ni ti-i doresti. Tot binele din lume intr-o zi superba de primavara!!
Stimabila,
Primele doua constatari, au fost o gluma. Pentru o femeie poate nu e frumos sa fie intrebata cati ani are, dar pentru un barbat, va spun eu ca e amuzant, ca o gluma buna spusa la timpul si locul potrivit.
Frumusetea sta-n femei. Sa nu uitati asta.
Va multumeste,
Doc
Scuze pentru micile greseli.
Iarasi nu sint de acord, frumusetea vine si de la barbati. Si noi femeile, suntem dornice sa intilnim barbati “frumosi”, si nu ma refer la cea fizica sau la cea vestimentara, ma refer la cea nativa, de nesters sau imbatrinit. Si-asa Cel de Sus prin maternitate a “impovarat” si-a imbogatit femeia cu griji si responsabilitati. Vrem sa fim egalele barbatilor si ca oferta dar si dorinti. Egali. Poate minciuna-n viata incepe chiar de la a ascunde ca venim dintr-un orasel mai mic si prafuit, sau de la a-ti ascunde virsta, studiile.. Spune adevarul, cine te accepta asa e foarte bine, cine nu, sa te lase in pace, pntru fiecare este un loc. De ce sa ne mintim unii pe altii? Cine poate judeca si condamna? Nimeni, cred eu. O seara frumoasa la toata lumea!
Stimabila.
Din pacate pentru femei, exista multe femei frumose si putini barbati frumosi. Cu si fara ghilimele la cuvantul frumos.
Lasati-ma sa cred ca frumusetea sta in femeie. Am intalnit femei care mi-au demonstrat asta. Lasati-ma sa cred ca nu sta in barbati, pentru ca in viata mi-a demonstrat asta.
Pace,
Doc
spunea cineva aici ca acasa e locul in care te simti bine, cu care te identifici;
personal,resimt Bucurestiul prea haotic/ zgomotos/aglomerat; evident ptr felul meu de a fi; orasul, e drept – respira; dar cumva aritmic, evenimentele traind parca oamenii si nu invers;
provincia e mai pe gustul meu; viata are un alt tempo, mai calm, mai bun; poti trai toate cele, cumva in tihna; chiar si ploaia si praful de vant au un alt inteles si asta ptr ca ai timp sa le observi
E o chestie de optiune. Indiferent de mediul in care locuiesti poti fi OM. E drept ca de nenumarate ori cei mai multi incepem sa imitam ceea ce ne inconjoara, uitam sa fim autentici si cum uscaturile sunt multe…
daca ar fi ramas capitala in centrul tarii altfel ar fi fost situatia tarii acum
Eu aleg provincia…Stau de doi ani in Bucuresti, dar nu ma pot inchipui crescandu-mi copii aici. Astept sa termin masterul sa ma pot intoarce in oraselul meu minunat de provincie. Desi viata la capitala are avantajele ei, pentru mine Bucuresti nu ar putea insemna niciodata acasa…
Exista un dicton “Toate drumurile duc la Roma” si daca extrapolam vedem care o variabila actualizata.Si in prezent capitala atrage oameni din toate colturile tarii,nu neaparat in scopuri nobile,uneori oneroase(chiar venale in unele cazuri).Ma intreb uneori daca nu cumva mixtura aceasta de oameni capabili de a schimba ceva in societate si ceilalti care traiesc de pe urma acestora nu dauneaza societatii romanesti prin “transfuzia” de stil de viata pana in cele mai indepartate colturi ale tarii.Si aici in zona mea se incearca un mimetism al vietii cotidiene din capitala ,fara prea mult aplomb insa ,poate din cauza resurselor financiare mult mai reduse fata de posibilitatile capitalei.
Bucurestiul este, intr-adevar, sufocant uneori, dar e si frumos daca stii sa te pierzi in tumultul lui. Am locuit si in Iasi, si in orase mai mici care mi-au placut mult mai mult, dar in nici unul dintre ele nu mi-as gasi un job la fel de bine platit ca aici… Asa ca imi place Bucurestiul, pentru mine si copiii mei
Bucurestiul, de o mie de ori.
Ce frumos ai exprimat ceea ce simti…si eu ma simt ciudat cand sunt intr-o zona din care nu pot zari muntii…Cel mai mult imi lipsesc de acasa muntii care inconjoara Sibiul si zapada!
Dar totul se compenseaza si devine fascinant atunci cand privirea si inima mi se pierd in mare…atat de mare si de aproape de mine…Nu-mi pot imagina sa traiesc intr-un oras fara marea cea mare si frumoasa!!!
Cat despre orase…prefer sa traiesc intr-un oras mai mic, dar destul de aproape de o metropola unde sa pot merge de cate ori simt nevoia. Acum locuiesc la 100 km de Barcelona, iar Tarragona, orasul meu, este exact asa cum mi-am dorit sa fie. Desi…uneori…stradutelor intortocheate din zona medievala le lipseste acel ceva de-acasa …
alice…mi se pare mie sau chiar ti-a placut la iasi? cunosc muuulti ieseni care nu ar schimba pt nimic in lume orasul lor provincial pe atat de marele Bucuresti
Si mie mi se pare la fel, ca in provincie sunt oameni mai onesti si mai curati, dar imi place Bucurestiul. Imi place forfota, agitatia, si mai ales toate evenimentele la care pot asista. Toata lumea e aici.
Eu vreau sa ma stabilesc in viitor in Bucuresti! Sunt ardeleanca, si nu inteleg de ce bucurestenii nu suporta Bucurestiul, la fel cum cea mai mare parte a ardelenilor nu s-ar stabili in Bucuresti! Mie mi-a placut enorm agitatia si forfota marelui oras, desi am ajuns acolo de vreo 5 ori numai in ultimii 4 ani. Si totusi… cred ca imi va fi greu sa las locurile acestea… paduricea in care pot fugii sa ma adun de cate ori am nevoie, deasupra orasului… sau raul meu de-a lungul caruia plimb acum caruciorul cu fiul meu… iar inainte imi plimbam visele marete si imposibile…. Muntele mai ales…. care simt ca ma ocroteste mereu… si pare ca imi intelege indoielile mai bine ca oamenii. Mi-amintesc ca eram in drum spre mare… treceam prin Bucuresti…si am avut un sentiment staniu de lipsa de siguranta cand nu am mai vazut lantul de munti… era prea pustiu orizontul…
Eu am locuit in centrul unei metropole,la inceput am fost atrasa la fel ca si tine de agitatia orasului,apoi dupa un timp am simtit ca imi lipseste ceva,imi lipsea casa,muntele,padurea si …linistea.Eu cred ca cel mai bine e acasa iar acasa e acolo unde ne simtim noi bine.
ASA e nadia…
Stiu ca tema de ieri era legata de primavara, dar vreau sa revin putin la ea. “Primavara incepe cu tine” spune un cantec. Eu as zice altceva : Primavara seamana cu tine Alice!
Are zambetul, privirea si seninatatea ta. Are caldura ta atunci cand iti privesti fetita. Are inflorirea ta atunci cand iti saruti barbatul.
Va multumesc pentru seara de ieri, a fost magica !
N-am ajuns niciodata la Bucuresti dar din ce vad la televizor si din ce-mi spun altii este un oras poluat ,murdar ,cu mii de caini vagabonzi ,cu cladiri a caror arhitectura nu se armonizeaza ,cu multe santiere care nu se mai finalizeaza….Amalia ne-a aratat pe blogul ei cum arata orasele adevarate (superbe fotografii).
Ca de obicei nu-mi plac extremele. Am intilnit oameni deosebiti la Bucuresti care m-au ajutat enorm si oameni uriti la suflet sau poate pur si simplu suparati pe toate. La fel si in provincie.
Si provincia si capitala au avantajele si dezavantajele lor. Oamenii sint la fel, cu bune si cu rele.
Asa cum am mai mentionat si be blogul lui Ionut, mi se pare nedrept ca intr-o tara atit de mare, totul se invirte in jurul Bucurestiului. Concerte, afaceri, evenimente, simpozioane, magazine, scoli, asistenta medicala. Provincia trebuie sa se bucure cu farimiturile, dar ce-i drept in tihna.
Dar nu este adevarat, scuze ca te contrazic. Provincia nu se bucura cu “faramituri” cum spui tu. Concerte sunt peste tot, afaceri, magazine, mall-uri, scoli, asistenta medicala la fel. E drept ca la Bucuresti sunt mai multe dar asta nu inseamna ca doar acolo sunt. Gandeste-te ca ce mai important centu medical de cardiologie (si nu numai) este la Targu Mures, nu la Bucuresti. Univesitatea “Al. I. Cuza” din Iasi a iesit anul trecut pe primul loc in randul celor mai prestigioase universitati din tara (dupa Bucuresti sau Cluj). Apartamentele si chiriile, de exemplu, sunt scumpe peste tot, dar in Bucuresti sunt de-a dreptul exagerate, iar exemplele pot continua. Asa incat nu vad avantajuld e a fi “bucurestean”, ar cei care considera ca au un avantaj ca s-au nascut si sunt din capitala sunt de-a dreptul… lipsiti de moralitate.
V-am salutat
(Inainte de Bucuresti sau Cluji) trebuia sa scriu, imi cer scuze:)
Maria, nu stiu exact la care top te referi tu, insa aici http://www.capital.ro/articol/exclusiv-topul-universitatilor-din-romania-125346.html ma tem ca Clujul e pe locul 1 cu Babes-Bolyai
)
(da, sunt clujeanca
In rest, de acord cu ce spui tu.
Eu mai am o problema si cu cuvantul “provincie”… ma duce cu gandul la “provincial” adica na… conform DEX online: “persoană cu apucături sau cu deprinderi stângace | Care vădește lipsă de rafinament; necioplit”. Stiu ca termenul in general e folosit in sensul de “provincia=Teritoriu sau localitate dintr-o țară situate în afara capitalei” dar tot ma zgarie la urechi.
Ma intreb, in celelalte tari din Europa, tot asa e mentalitatea celor ce traiesc in capitala? Capitala e cu moţ si apoi vine “restul tarii”?
Nu mi se pare sanatos pentru o tara ce doreste sa se dezvolte.
In rest, Bucurestiul e frumos si urat deopotriva, depinde care aspect il surprinzi atunci cand il vizitezi. Ca orice oras.
Se pare ca termenul de “provincial” te aseaza nemeritat intr-un colt stingher al ringului (stai acolo cumintel). Si nu-i intotdeauna asa.
Maria, inteleg foarte bine ce vrei sa spui si nu trebuie sa-ti ceri scuze pentru nimic.
Pentru mine faptul ca ici colo este imprastiata cite o universitate sau un centru medical nu este convingator.Locuiesc inntr-un oras, nu in toata tara.
Lucrez la o companie mai mare in Brasov, un fel de multinationala, desi atmosfera este ceva in stilul unui spectacol absurd, lumea cam tace pentru ca nu prea are unde sa plece pe un salariu identic. Si exemplul serviciului in cazul meu chiar si asa este unul fericit.
Cinematografe, filme, cinemateca….. noroc cu torentii.
Servicii medicale – nu visa la vreo analiza sau aparat mai sofisticat ca nu exista. Shopping – greu, foarte greu daca-ti doresti ceva ce nu are chiar toata lumea. Lettre-ul nu-l gasesc la niciun chiosc de ziare si la nicio librarie (si vorbim de un oras de 300.000 de locuitori).
Si lista poate continua.
Poate compar prea mult cu Bucurestiul, dar consider cerintele mele minime pentru o tara Europeana, moderna.
nu am trăit într-un mare oraș decat foarte puțină vreme și am apreciat clocotul nebun și vâltoarea vieții trăite în goana mare, care te prinde ca într-un șuvoi de năvalnic și de neoprit.
aici, unde stau acum, diminețile mele sunt inundate de soare, serile sunt scăldate în apusuri magnifice și unice, iar uneori zilele sunt inundate de o lumină densă, care curge peste locuri și oameni, ca mierea din faguri…
oamenii însă, sunt la fel ca peste tot! nu contează ca sunt orășeni sau țărani fiindcă dincolo de denumirea generică, între noi fie vorba, țărani găsești și la oraș!
oamenii sunt la fel de preocupați de grijile zilnice, de rata la bancă, de plata facturilor la utilități….. atâta doar că aici, la țară, trăim mai în văzul lumii ca să spun așa, cercul oamenilor pe care îi cunoaște fiecare om e mult mai mare….într-un cuvânt: *e lumea mai mică*
alegerile pe care le facem ne definesc în esență și la urma urmei acasă este acolo unde simți că îți este inima.
Am fost in viata mea doar de cateva ori la Bucuresti. In ultimii 10 ani, de exemplu, am fost o singura data. Nici nu ma consider inferioara ca nu sunt din capitala tarii ci din capitala Moldovei, ca nu vorbesc cu “pă” “bă” ci ca am in accent un usor accent moldovenesc. Consider ca ne simtim bine acolo unde avem un rost, acolo unde ne este serviciul, familia, cei dragi si apropiati sufletelor noastre. Alice, sa stii ca si eu am rude (chiar multe) in Bucuresti, dar nu vad de ce m-as mandri cu asta.
O zi buna si insorita va doresc
Bucurestiul, cred
De multe ori imi pare rau ca l-am parasit.
Amalia, n-ai pierdut nimic!
Ai pierdut aproape tot.
Ca sa zic asa, tine de fiecare. Eu prefer Capitala. Stiu, e poluat, dar macar respira. Provincia e aproape zero. Cateva orase. Resrul? Praf de vant si apa de ploaie.
Pace,
Doc
Doctore…..m-ai uimit cu exprimarea ta “provincia e aproape zero”, “praf de vant” ….
Pace, zici?
Stimabila,
Cate orase din provincie, respira? Cate locuri de munca au si cati bani produc? Cum acopera somajul? Din ce traiesc? Timisoara, Cluj, Brasov, Sibiu, Tg Mures. Mai spuneti dumneavoastra.
Cate orase sunt ca si invizibile? O gramada.
Saracia e mare in Romania, si in provincie se simte mai bine acest aspect.
Pace.
Doc