Si barbatii plang cateodata
Am crescut invatand ca fetele au voie sa planga, in timp ce baietii nu. Si-i invatam, la randul nostru, pe propriii nostri copii, ca baietii nu au nevoie de atata alint pe cat au fetitele, ca fetele nu au voie sa foloseasca cuvinte care le sunt rezervate doar baietilor, ca suntem, de fapt, doua tabere diferite…
Traim intr-o lume a prejudecatilor legate de barbati si femei si asezam aproape totul sub palaria unor generalizari care nu ne fac bine. Suntem gata sa juram ca barbatii nu sufera din dragoste la fel de mult pe cat sufera femeile, si ca tradarea e o indeletnicire pe care au inventat-o purtatorii de ismene. Si poate doar mai tarziu au preluat-o si femeile, ca sa se simta emancipate, insa, in sinea lor, sunt nascute pentru fidelitate.
Suntem convinsi, in mod gregar, ca femeile barfesc mai mult decat barbatii, si ca acestia sunt prieteni mai devotati decat stiu sa fie, intre ele, femeile. Credem ca domnii au mai multa nevoie de bani si de putere decat au doamnele, care se asaza cu mai multa usurinta in slujba unei iubiri mai mari sau mai mici. Declaram raspicat ca barbatii sunt cei mai buni bucatari, iar femeile nu se pricep la filosofie…
Ne asezam, de buna voie, sub dominatia unor idei preconcepute, care ne diminueaza sansele de a pricepe mai bine cum stau lucrurile in dragostea noastra, in relatia noastra. Pentru ca adevarurile nu sunt niciodata in alb si negru. Exista nuante si griuri dulci in lumea in care traim. Exista femei mari bucatari si barbati care plang si ei, cateodata. Exista destui masculi care barfesc si foarte multe femei care au nevoie de faima, bani si putere pentru a fi fericite, asa ca si le obtin cautandu-le cu incapatanare. Si suntem diferiti in masura in care niciun om nu seamana cu altul, indiferent daca au acelasi sex sau nu. Iar fericirea vine de dincolo de constatarea ca suntem unici si ca niciun plan dinainte stabilit nu functioneaza in iubire. Si de dincolo de paradoxul ca, atunci cand vorbim despre dragoste, nu exista barbati, ci doar un barbat, acela care ne poate face sa fim in siguranta. Si nu exista mai multe femei pe pamant, ci doar una, aceea care sa ne intregeasca. Sa ne inmulteasca. Sa ne oblige sa fim fericiti.
asa este
Plang si barbatii, dar cred ca atunci cand ii depasesc prea tare emotiile si nu mai fac fata … Au si ei partile lor emotive, dar care nu se ridica la inaltimea sexului opus.
Plansul elibereaza stresul acumulat. Nu cred ca e ceva anormal ca un barbat sa planga, cu conditia sa fie sincer.
Fetele sunt mai sensibile decat baietii si plang mult mai usor.
si eu le-am vazut pe sotul meu plangand atunci cand sa nascut fetita
indiferent ca sunt barbati sau femei,toti avem o latura sensibila.doar ca barbatii arata foarte rar acest lucru!…
mai rar, e adevarat, dar plang si ei, ca doar si eu sunt oameni!!!
Si barbatii au slabiciunile si sensibilitatile lor.
L-am vazut de multe ori in viata pe sotul meu plangand, cand nu eram casatoriti si cand i-a murit tatal, la evenimente grele, dure dar si cand a avut depresii….
O singura data l-am vazut pe sotul meu plangand…de fapt era doar o lacrima in contul ochiului. Ei sunt mai puternici decat noi si nu-si arata asa usor sentimentele. Li se pare un semn de slabiciune.
Bărbaţii nu plâng pentru că sunt prea frustraţi şi prea complexaţi ca să o facă… scuze…
imi plac barbatii care se emotioneaza la vizionarea unui film de exemplu….pana la lacrimi
sunt si barbati ff sensibili care plang in momente importante din viata lor, se emotioneaza la vizionarea unui film….
Sotul meu este tare sensibil, si oricat ar incerca sa fie tare, tot nu isi poate ascunde sentimentele si plange…a plans si la nunta noastra, la nasterea fetitei si in orice moment important din viata noastra…chiar si la unele filme il vad ca mai scapa o lacrima…
Intradevar barbatii nu se exteriorizeaza la fel de usor precum femeile dar au alte modalitati de a trece peste o problema.
Suntem oameni cu totii. E imposibil sa nu planga si barbatii.
o singura data l-am vazut pe sotul meu plangand…mi s-a parut foarte tragic attunci
“si baietii plang cateodata….” e ceva firesc ca si barbatii sa planga doar toti suntem oameni si toti avem emotii,unii le ascund mai bine altii deloc asa ca inevitabil emotia ne copleseste pe toti fie ca este vorba de femeia iubita,de un meci de fotbal sau orice altceva,”cand nu-i vede nimenea…(holograf)”
Totusi un barbat prea plangacios arata urat
Normal ca si barbatii plang, problema este ca majoritatea nu recunosc acest lucru … daca ar recunoaste li se pare ca ar fi mai putin barbati!!!!!
Si barbatii sunt sensibili,si ei plang,uni din ei plang atuci cand sunt singuri.
In unele situatii iubitul meu e mai sensibil ca mine. Si asta imi place la nebunie pt ca alternam momentele in care ne imbarbatam unul pe altul, imi place ca nu tinem cont de chestii de genul: tu esti barbat deci tb sa faci asa, sa fii asa, sau invers…
eu cand plang ma descarc si reusesc sa trec mai usor pt moment
rar vezi barbati plangand
Cu toate ca de multe ori ma doare capul de ce-i prin jur, n-am sa mai pling, ca fac rau la cei mici. Si nu vreau sa-i supar, ei au de munca, sa se realizeze, si-i pup.
SI BARBATII PLANG CATE ODATA , CAND NU II VEDE NIMENI ;))
Chiar dak nu ne place sa spunem … chiar si barbatii plang da nu plang oriunde , palng doar cand sunt singuri si nu il vede nimeni , si nu ii aude , defapt toata lumea plange ,
Sa ascultam numai melodii..Sa nu plinga nici barbatii niciodata, sa ne iubim si sa fim alaturi, sa trecem mai usor si mai frumos prin zilele intunecate. Va iubesc si sa fiti frumosi, cu ochii zimbind..la viata.
Recunosc ca am reflectat si eu deunazi la acest subiect in timp ce razbatea de la un radio, melodia lui Dan Bittman.
Am perceput suferinta barbatilor celor mai apropiati si mai iubiti din familia mea ,manifestandu-se demn in momentele tragice, de cumpana .I-am privit pe furis, fara a-mi misca nici cel putin pleoapele din marele respect pentru emotia ori durerea momentului.Le-am zarit sclipirea unei singure lacrimi in coltul ochiului care parea lipita ,refuzand parca sa se zdrobeasca in cadere peste sufletul impietrit.DA … si barbatii plang …dar nu cu lacrimi ci cu stalactite.
Acestor barbati , diferiti ca varsta si ca structura le-am gasit o minunata trasatura comuna - o sensibilitate colosala cand vine vorba de dragostea de MAMA. …Dar aceasta este deja o alta tema de reflectie….
Barbatul si femeia sunt complementari. Deci diferiti. Insa pentru a se completa reciproc unul in prezenta celuilalt, nu altfel diferiti.
Si da!
Uneori si barbatii plang, insa mult mai rar decat noi, femeile, caci ei ajung sa-si stapaneasca mult mai bine emotiile, lasandu-se condusi de ratiune (logica), decat noi, care ne lasam conduse de emotii (sufletul), uitand de ratiune.
Insa a fi barbat nu inseamna sa fie lipsit de emotii, cum nici a fi femeie nu inseamna sa fie lipsita de ratiune. Decat ca la fiecare in parte se dezvolta mai mult ratiunea sau emotia, in urma educatiei primite in copilarie si dupa, cealalta parte ramanand in stare latenta.
E bine totusi ca fiecare dintre noi (barbat sau femeie) sa gasim echilibrul care exista in interiorul nostru:
- ca barbat sa nu ajunga sa planga una-doua; insa sa-si poata manifesta emotiile, in ciuda ratiunii.
- iar ca femeie sa nu imi pierd capul una-doua; sa pot gandi coerent si logic, in ciuda tuturor emotiilor care ma incearca la un moment dat.
Provocari frumoase pentru amandoi deopotriva
Provocarea fiecaruia consta in a cunoaste, intelege, accepta, iubi si integra armonios lumea celuilalt in lumea sa.
corectie, pentru ca suna mai romaneste asa:-)
Insa a fi barbat nu inseamna a fi* lipsit de emotii, cum nici a fi femeie nu inseamna a fi* lipsita de ratiune.
Hmm, este chiat de comentat acest gest?!-se intampla chiar atat de rar?
…eu una,am avut placerea sa fiu in fata unei astfel de experiente.
A plans in fata mea un barbat,a plans nu doar cu lacrimi,si am simtit durerea din sufletul lui ca un cutit infipt in pieptul meu,am simtit ca in fata mea a stat in genunchi nu doar un BARBAT ,ci un SUFLET indurerat,un suflet care s-a simtit lipsit de putinta,un suflet care fara celalat suflet(al meu) este pur si simplu incomplet,un suflet care mai presus de orice a dorit sa fie atat de transparent incat l-a spalat cu lacrimi fierbinti,un suflet care mai presus de toate, a dorit sa fie in acel moment…un SUFLET si nimic mai mult.
Pt acest gest…nu multumiri,ci am recunostinta,caci in periada cea mai grea din viata noatra a dorit sa fie PRIETEN si a reusit :),CACI DOAR UN PRIETEN POATE SA PLANGA PE “UMARUL TAU”.
Ma intreb,ce poate fi mai de pret…decat un astfel de gest?
Obisnuiam sa-l vad pe tatal meu ca pe cel mai puternic om de pe pamant. Daca nu ne-ar fii iubit asa de mult pe mine si pe mama as fii zis ca are inima de gheata. Asta pana in ziua cand a murit bunicul meu…atunci l-am vazut pe tata plangand pentru prima data, atunci mi-am dat seama ca si barbatii sufera ca si noi femeile. Poate ca nu sunt la fel de sensibili ca noi, dar intrun fel e mai bine asa..putem gasi in ei un sprijin…
Spunea cineva despre cuvinte ca ele ‘ elibereaza “.
Continui si spun ca lacrimile, atunci cand sunt adevarate si nu folosite in alte scopuri, au acelasi efect eliberator;
Ca aceste lacrimi curg din suflet si ochi de femeie sau de barbat… hm…eu stiu doar ca am in fata un om puternic; si puterea lui vine din faptul ca-si poate accepta lacrimile; si-i multumesc ca imparte lucrul acesta cu mine
Poate barbatii ar trebui sa lase garda jos, sa treaca putin peste orgoliul lor, si sa isi arate cu mai multa incredere sentimentele! Suntem oameni, pana la urma, toti!
“Barbat adevarat e cel care plange, nu cel care face o femeie sa planga”
Ceva asa a zis Mihaela Radulescu.
Votez pentru!
Am plans…. si nu imi e rusine sa o recunosc. Daca am plans, atunci sa fie vina ei ca am plans, sa regrete ea ca eu am plans, eu nu regret.
Astept sa citesc iarasi ca sunt cinic si egoist.
Va saluta din picioare,
Doc
Cinic si egoist citind din “inteleapta” Mihaela Radulescu?
In nici un caz.
Draga Doc, nu rezist barbatilor (ce sa-i faci? asta e defectul meu! si nu e singurul, te asigur) care agonizeaza in asteptari.
CINIC MIC SI EGOIST!
Morala: Ai grija ce iti doresti ca ti se poate indeplini!
Poate suntem doua specii diferite,evolutia spunandu-si cuvantul.Pentu femei matriarhatul este un stil de viata care poate a salvat “specia umana” de la extintie,in timp ce pentru barbati adevarati libertatea si capacitatea de discernamant in situatii critice este ceea ce i-a diferentiat.Nu este o rusine sa plangi ci doar factorii declansatori pot genera contradictii de interpretare(nu dau exemple,ramanand la latitudinea fiecaruia interpretarea acestora).
Mi-a venit in minte melodia lui Dan Bitman”Si baietii pling citeodata”si am zimbit.Noi credem ca barbatul nu trebuie sa-si manifeste slabiciunea prin lacrimi,dar uitam ca uneori si barbatii au suflet de copil.M-a impresionat mereu lacrima unui barbat,ca a fost de fericire s-au de durere dar el,barbatul a lasat-o fara voia lui sa curga punind in ea momentul trait.Ca plins liber s-au ascuzindu-si lacrima intr-un zimbet dureros barbatii pling uneori citeodata…
Da, traim intr-o lume plina de prejudecati… Daca prietenul m-a inselat eu trebuie sa accept ca doar e barbat, dar daca eu am fost cu cineva o luna dupa ce ma parasise pentru o alta, el nu trebuie sa inteleaga pentru ca eu sunt femeie si nu pica bine… Barbatii au voie sa le faca pe toate, sa bea, daca asta vor sa faca, sa insele, sa petreaca seri cu prietenii, insa noi trebuie sa stam acasa si sa nu indraznim sa facem nimic care s a ne faca sa ne simtim bine pentru simplul fapt ca suntem femei. De multe ori fostul prieten imi spunea “Tu nu esti om, esti femeie!”
Stimabila,
“Tu nu esti om, esti femeie!”
Toti suntem oameni, dar femeia este de undeva din realitatea de grad 1.
Daca nu ma credeti ca femeia este fiinta superioara, nu aveti decat sa cercetati. O sa ajungeti sa va convingeti.
Dar ea este pentru ca:
A aparut pentru ca Dumnezeu a avut sentimentul ca a dat-o in bara prima data.
Femeia naste, iar tot ceea ce tine de matern, mangaie altfel decat patern.
Femeile sunt baza la sectiile de neonatologie si pediatrie, barbatii la chirurgie. Asta inseamna ratiune pentru ele si instinct pentru barbati.
Femeia este capul. Daca nu ai langa tine o femeie careia sa-i mearga mintea, esti mancat. Barbatii isi pierd mult mai usor mintile decat femeia.
Vine din ratiune.
As putea sa scriu motive pana dimineata. Dupa care sa ma apuc iar.
Daca eu plang, cine stabileste cat de barbat sunt din acest punct de vedere?
Cand ne nastem, ne nastem avand o cantitate de lacrimi. Trebuie sa o consumam.
Va saluta din picioare,
Doc
Mi-am intrebat fiul , pe la varsta de opt ani , atunci cand am descoperit eu ca incepe sa cunoasca lumea ” Tu ce crezi barbatii sunt mai destepti sau mai buni decat femeile ” iar el mi-a raspuns ” Nu , sunt fete mai destepte decat unii dintre baieti dar si invers , ce daca esti fata sau baiat poti sa fii destept sau nu ” raspunsul lui mi-a bucurat sufletul si mi-a dat convingerea ca in cei “sapte ani de acasa ” a invatat cate ceva . La fel ca si copiii mei {am si o fiica }eu cred ca important este omul din noi .Care poate sa fie frumos sau urat , sunt femei care nu plang niciodata si barbati care lacrimeaza usor, asta depinde de sufletul care salasluieste in ei .Putem sa devenim tot ceea ce ne dorim indiferent daca suntem fete sau baieti important este “ce dorim” .
Ps . asa imi sfatuiesc eu copii, sper sa fie un sfat bun
Cu drag , a voastra Mag
PERSONAL…IMI PLAC BARBATII CARE PLANG…(NU DIN ORICE)…II GASESC MAI SINCERI,MAI PROFUNZI,MAI SENSIBILI FATA DE DE CEI CARE SE ARATA DURI SI DE NE ATINS…E O MINCIUNA…SUFERA LA FEL…DAR SE “DAU” ROTUNZI CU SPERANTA CA SUNT MAI MASCULINI SI ATRAG MAI MULT FEMEILE…CONCLUZIA MEA…E CA MI-AS PETRECE VIATA CU UN BARBAT CARE PLANGE SI EL DIN CAND IN CAND…NU CU UNUL DE “FIER”.
Eu am vazut un barbat plangand in copilarie si am ramas marcata ,mi s-a parut mai profund si mai sincer decat toate femeile pe care le ma vazut plangand pana atunci,si eram un copil pur care simte falsitatea de la distanata,de atunci am incredere deplina in sensibilitatea unui barbat…
:)..La prima vedere a titlului mi-au venit in minte doua imagini care m-au marcat candva…Cea a tatalui meu care a plans ca si un copil atunci cand l-am amenintat ca plec departe..si nu ma mai intorc..Si cea a unui fost iubit caruia ii cerusem sa ramanem doar prieteni..Cazuri evidente ca si ei sufera, ca si ei au sentimente profunde si plang la pierderea persoanei dragi..Adevarul e ca am invatat sa nu ii mai acuz pe barbati si sa nu astept ca ei sa faca mereu totul in timp ce eu stau cu mainile in san…Ne plangem mereu ca ei nu fac una sau alta..insa intrebarea care trebuie sa ne-o punem e noi facem pentru ei..ne bucuram de acele mici gesturi..facute cu atata dragoste…?…Tot noi incercam sa ii schimbam si cand devin ceea ce ne-am dorit ne dam seama ca nu mai sunt barbatul de care ne-am indragostit..(va aduceti aminte de reclama aceea..”nu mai esti barbatul de care m-am indragostit”)…Sa ne bucuram unul de celalalt si sa ne iubim!!!..
Ii spun lui Emi ca nu pot sa-i fac unghiile ca sa fie “mos” pentru ca baietii nu au unghii facute, ca nu pot sa-i pun bigudiuri, ca nu are nevoie de masti pentru fata…Mi-ar fi imposibil sa nu i-o spun.
Cand identific plansul din rasfat ii spun ca e o prostie sa planga si sa-si strice ochisorii. Ii mai spun ca e puternic si ca el poate orice, dar asa imi spunea si mie mama, desi eram fata, ca el e cel mai frumos si cel mai destept copil.
Nu stiu sa spun care este varsta la care ne segregam, cand baietii devin prea barbati si fetitele prea fragile. Dar eu cred ca iubim si suferim la fel.
Am un frate si doua surori si noi am crescut cu legi universal valabile, si totusi …Tata nu a plans niciodata in viata lui, nici cand a pierdut-o pe mama lui, nici cand a pierdut-o pe mama…Pe fratele meu l-am vazut plangand de vreo doua ori.
Eu prefer barbatii care isi exprima emotiile, chiar si atunci cand sunt slabi.
Eu imi fac manichiura si pedichiura. Ma face asta mai putin barbat? Ca sa stiu daca sa ma bucur sau nu.
Ma barbieresc si nu, dar am noroc ca prind amandoua fazele. Ma face asta mai putin barbat? Ca sa stiu daca sa ma bucur sau nu.
Nu ma epilez pentru ca…. nu ma deranjeaza aspectul propriu din punct de vedere al parului de pe maini, picioare, piept.
Eu zic ca e bine sa plangem, e bine sa ne ingrijim, e bine sa luam de la sexul opus cateva din partile bune de care acesta dispune.
Va saluta din picioare,
Doc