Viata inainte si dupa Ilona

S-au schimbat atat de multe lucruri in viata mea de cand am devenit mama, incat pot sa impart fara ezitari viata mea in doua epoci, la granita carora sta nasterea Ilonei, intaiul meu copil.

Desi stiu ca oamenii care nu au copii nu pot intelege decat a mia parte din dimensiunile miracolului, eu continuu sa spun tuturor ca nu exista experienta mai profunda, mai ametitoare, mai splendida, decat aceea de a fi parinte.

Dincolo de nasterea fetitei mele dintai, am invatat cu adevarat ce inseamna sa iubesti. Am inteles pentru prima data ca dragostea e cu totul altceva decat jocul acela tranzactional in care nu dadeam decat daca mi se dadea, si nu iubeam, decat daca mi se raspundea cu iubire egala sau, preferabil, un pic mai generoasa decat a mea. Am invatat sa iubesc fara limite si fara sa astept ceva la schimb, asa cum doar parintii stiu sa iubeasca. Si, probabil, indragostitii intelepti si norocosi, care cred in nemarginirea iubirii.

Dupa ce o viata intreaga fusesem nemultumita de cat mi se ingaduia sa dorm – doar de seara pana dimineata – am invatat sa ma bucur de felia ingusta de odihna primita intre doua sedinte de alaptat, de plans, de schimbat sau de leganat copilul. Si am cunoscut cu adevarat splendoarea rasaritului, frumusetea luminii din zori, abia dupa ce am vazut-o dimineata de dimineata, un an intreg. Cel mai greu an. Cel mai frumos an.

Nu stiam, inainte sa am copii, nici ce inseamna sa te doara suferinta altuia mai tare decat propria ta suferinta. Nu avusesem parte de exercitiul dusmanos, pe care nu-l doresc nimanui, de a asista la plansul copilului tau bolnav, sfasiindu-te de durere si de neputinta. Si nu stiam nici cata lumina poate aduce in viata ta un zambet, doar un simplu zambet.

Am invatat sa tin in palmele mele raspunderea unei vieti intregi, dupa ce am nascut copilul meu dintai. Si asta, dupa ce m-a speriat cumplit, m-a facut mai puternica. Mai curajoasa. Si mai buna. Mai pregatita pentru miracolele celorlalti copii. Ale celorlalte raspunderi si intelesuri venite o data cu ei. Si m-a facut sa traiesc cu adevarat si sa fiu obligata sa vreau, sa caut si sa gasesc o iubire fara seaman pe lume, in care dai fara sa astepti, in care nu ti-e teama sa apartii si sa ai in grija un suflet, in care nimic nu se mai imparte la doi. Ci se inmulteste cu trei, cu patru, cu cinci…