Povestea mea …

31 Iulie 2010
140


Viata mea,

Viata mea e din ce in ce mai trista pe zi ce trece…Lucrurile numai sunt la fel ca atunci cand m`am nascut, toata lumea fericita si fara nici un fel de probleme legate de ziua de maine..

Am aparut pe lume in data de 24 aprilie ’90, o zi trista care o regret tot mai mult.Suntem in 2010, am 20 ani si nu ma pot lauda ca am facut multe lucruri interesante cu viata mea. Am fost un copil caruia nu i se ofera nimic atunci cand cerea, sau poate mi se ofera dar foarte greu..de ce ..mama spunea de fiecare data ca nu sunt bani pentru a-mi lua ce vroiam , tata prefera sa-si cumpere bautura in loc sa ma vada fericit.Acum la 20 de ani imi e greu sa mai apelez la ei pentru ca vreau sa ma pun pe picioarele mele , sa gasesc o fata pe placul meu care sa ma iubesca, si cine stie poate in 4-5 ani sa-mi intemeiez o familie.

Toti acesti 20 de ani pentru mine au fost ca o frunza in vant, au trecut prea repede, sunt unele lucruri care si acum le regret ca nu am apucat sa le fac.

Mama mereu se plangea ca nu invat la scoala, dar nu am fost fiul model insa nici o panarama care nu asculta de vocea parintilor. Am terminat scoala generala fara nici o problema, liceul a fost floare la ureche si acum sunt student la Facultatea de Instalatii din Bucuresti.

Unele lucruri care le scriu mi se par absurde…nu am fost copilul caruia sa i se ofere dragoste si afectiune.Pe plan sentimental nu ma pot lauda cu prea mari cuceririm, au fost cateva fete care as fi putut incheia intr-un mod mai placut, dar din necunoastere am dat-o in bara de fiecare data. Lucurile acestea nu ar fi trebuit sa se intample la mine, stiind ca mama e educatoare si le ofera copiilor educatia necesara, insa pe plan sentimental nu avea curajul sa-mi arate cum sa vorbesc cu o fata..Spun lucrurile astea ca mama ar fi trebuit sa ma invete despre fete , pentru ca tata nu l-a interesat prea mult de educatia mea .. indiferent ca e pe plan sentimental, fie pe plan social..

In acest moment lucrurile nu sunt asa cum ar trebuie sa fie…e ora 2:44 si imi scriu suferinta sperand ca maine nu o sa mai fie ca si pana acum, dar din intamplarile care mi-au macarat viata pana in momentul de fata, sunt slabe sanse ca situatia sa se remedieze. Am incercat sa-mi gasesc pe cineva care mai imi poate alina suferinta dar fara sorti de izbanda..am inceput sa fiu respins de multe fete..dar nu stiu de ce mi se intampla mie chestia asta…poate oi fi prea urat…oi fi prea increzut…mie nu mi se pare a fi prea increzut sau prea urat..Fetele din ziua de azi vor numai bani, distractie, si alte alea, eu nu pot sa tin o fata care vrea toata ziua sa iasa la restaurante , cluburi si alte cele care necesita bani…Si mie imi place sa ies la restaurant,sa ma duc intr`un club dar nu mereu chestiile astea sunt necesare(ptr mine ma refer).

Situatia mea cu parintii e foarte dificila. Din cauza lu tata am inceput tot mai mult sa ma departez de familie… In 20 de ani cand sunt eu pe pamant in casa in care traiesc au fost in fiecare luna scandaluri , scandaluri si scandaluri…Motivul : BAUTURA…Nu zice nimeni sa nu bei .. dar mai te si opresti .. Si mie imi place sa beau cu prietenii , dar cand ma gandesc ca intrec masura si ranesc pe aproapele meu mie cam greu sa continui sa beau. Tata a fost mereu omu caruia nu`i convenea nimica. Avea tot timpu ceva de impartit cu mama. Acum are cu toata familia ceva.. Lumea crede ca e nervos tot timpu si nimeni nu se poate intelege cu el din cauza unui accident din 2007, cand a cazut de pe scara. Dar eu nu cred ca e din cauza asta! Se poate sa fie din cauza accidentului, dar nu asa rau! A stat in ghips 1 an de zile. In fiecare zi mama il spala si`l ingrijea si el ii rasplateste prin a o injura si batjocori in fiecare zi. Mie mie greu sa vad cu ei se cearta din nimica . Se poate sa fie din cauza accidentului, dar nu asa rau! Nu vrea sa mearga la un doctor specialist sa ii prescrie un tratament pentru refacere, el crede ca noi ii vrem rau si traim in fiecare zi traim intr`o continua tensiune..Mamei ii e frica sa bage divort sa incheiem aceast calvar care ne framanta pe toti , cel putin pe mine ma framanta..Ma gandesc ca intr`o zi ,tata, se va scula si o va omor pe mama .. asa din senin !! Mie greu sa ma gandes cum e sa traiesti fara mama.. Daca, Doamne fereste, asa ceva se va intampla din momentu in care voi aflat acest lucru, cu mana mea il voi omor pe tata, indiferent de consecintele pe care le voi suporta.. Am incercat de cateva ori sa imi iau viata, dar nu am curajul necesar de a face acest lucru … Mie frica ca Dumnezeu ma va pedepsi foarte grav!! Sunt omu cu frica de Dumnezeu…

In seara asta nu cred ca voi putea sa dorm, deorece sunt foarte necajit gandidu`ma ca maine ma voi scula si voi trai aceeasi zi care am trait`o si azi si ieri si acu 2 zile…Nu am pe nimeni care sa imi inteleaga suferinta. Aceasta situatie nu ar fi trebuit sa mi se intample tocmai mie..NU MAI VREA, M-AM SATURAT!!!!

Cand ies in oras cu prietenii incerc sa nu dezvalui aceste lucruri care mi se intampla din cauza ca imi e rusine de situatia mea:(!

Dar acest capitol vreau sa-l dau uitarii..dar nu se poate .. sunt lucruri care cu greu le pot indeparta din mintea si sufletul meu..


Copilaria


Copilaria mea a fost foarte frumoasa! De mic copil mama mi-a oferit cate lucruri interesante mie si lu sormea(Catalina) care nu le pot uita prea curand. Mama e educatoare si prin aceasta munca pe care ea o are ea ne`a oferit tabere, excursii in fiecare colt al tarii.

Inca de la varsta de 4 ani , mama m`a luat ptr prima oara in tarba. Am fot la mare in statiunea Eforie Nord. Acea tabara nu prea m`a lasa cu amintiri placute, deoarece in primele 3 zile am facut oreion si a trebuit sa vin acasa.

Pana la varsta de 7 ani am fost in tabere numai la mare..La 7 ani mama a vrut sa schimbe traseu. Ne-a dus la Bicaz in Piatra Neamt ..O tabara care ma lasat impresionat .. mi`am facut o gramada de prieteni care si acum daca ii vad pe strada i-as mai recunoaste!

Pana la varsta de la 19 ani am fost in tabera…dece … pentru ca imi place sa vizitez locuri noi sa cunosc mai multa lume…nu imi e rusine sa recunosc ca am fost cu mama pana la 19 ani in tabara.

Inca din copilari am fost foarte prietenos, pe toti ii respecatam , si ii ajutam .. Acest lucru m`a facut ca in perioada liceului sa ajut multi prieteni care nu au fost recunoscatori pentru ajutoru care le ofeream..Mai erau unii din ei care aveau bun simtul si imi intorceau ajotoru, dar foarte putini..Dar vorba aia .. roata nu merge numai inainte se mai si intoarce, si atunci am sa le platesesc cu aceeasi moneta care mi-au platit si ei mie.


Prezentul


I n prezent sunt student la Facultatea de Instalatii din Bucuresti,primu an , boboc pot spune. Nu a fost prima mea alegere aceasta facultatea , tinand cont ca am terminat liceul Economic, dar am zis sa nu continui pe partea economica si la facultate.Am ales Fac de Instalatii sperand ca pe viitor sa pot face ceva banos si usor si poate cu putin noroc sa gasesc in domeniu undeva in strainatate. In Romania nivelu de trai a scazut considerabil , odata cu aparitia crizei.Toti mai multi romani pleaca din cauza nr. mic de locuri de munca si a nivelului scazut de salarizare. Nu vreau sa intru in politica ptr ca ma “i-a cu rau” cand vb de POLITICA ROMANEASCA..




Ce pot sa mai zic .. e ora 3:33 si ma gandesc ce o sa fac peste 10 ore … sa stau in casa sa vad cum tata scoate vb despre familie … cum ca am ras de el sau eu mai stiu ce .. as pleca undeva departe sa numai stiu nimic de nimeni …



Pentru mine viitoarul este incert..



Nu doresc la nimeni sa aiba o viata chinuita de probleme familiale sau de alte lucruri….


Nu vreau sa ma judecati ptr lucru asta ……

Imi cer scuze daca apar greseli de pronuntie sau de scriere …

  • trimite pe mail »

Comentarii

140 Comentarii la “Povestea mea …”
  1. cristachem10 says:

    viata este frumoasa si merita traita clipa de clipa…

  2. elenait says:

    Trebuie sa ai macar un strop de speranta…iar viata ti se va parea diferita!

  3. dantes says:

    speranta moare ultima.

  4. Liviu17_07 says:

    nu comentez…fara cuvinte…

  5. arimie says:

    imi pare rau pt situatia ta!incearca sa gasesti o fata simpla cu care sa te imprietenesti si careia sa-i poti spune suferinta ta!poate va descoperi omul sensibil din tine si atunci,in doi,vei tece mai usor peste toate!!mult noroc!!

  6. liana10 says:

    Trebuie sa scapi de povara asta de pe suflet, vorbeste cu un psiholog, sfaturile lui te vor ajuta…
    Nu inteleg de ce ti se subliniaza randurile ca si cand ar mai exista textul si in alta parte, dar pagina cautata nu exista…ai copiat de undeva de pe acest site, textul?

  7. mihaela27 says:

    Fii tare !

  8. tit.ioana says:

    trist trebuia sa mergi mai departe … viata asta e f grea

  9. loriem77 says:

    puterea de a-ti schimba cursul vietii sta in miinile tale. nu te lasa doborit. 20 de ani este virsta la care poti lua viata in piept!

  10. crysyana says:

    Parca spuneai ca esti un om cu credinta! Un om cu frica lui Dumnezeu nu gandeste asa pesimist. eu zic sa ai curaj si putere sa mergi mai departe..stii doar ca dupa furtuna iese sorele, iar intr-o buna zi vei fi cel mai fericit alaturi de familia ta. fruntea sus!

  11. marioara58 says:

    trist..dar viata merge mai departe

  12. ovidelu says:

    imi pare rau pentru tine, dar gandeste-te ca esti tanar

  13. sanduh says:

    fii tare, nu te lasa, inca esti tanara

  14. ardeleanca says:

    Imi pare tare rau ca ai trecut si treci prin asa ceva. Lupta mai departe pentru tine, mama si sora ta. Dumnezeu te va ajuta!

  15. cataminga says:

    cam deprimata…fii mai tare , viata e frumoasa

  16. rodyrozy says:

    viata e frumoasa si trebuie sa stii cum sa depasesti problemele, sa treci cu bine peste tot. Esti tanara deci ai viata inainte

  17. octavianaistrate says:

    tipic romanesc!
    fruntea sus!
    ai numai 20 ani, pentru tine viata abia incepe

  18. mitrea says:

    trist…. viata merge inainte

  19. catalina86v says:

    sa te ajuteDUMNEZEU

  20. Luciansp says:

    Eu nu cred că eşti student, că n-ai trecut fără probleme prin şcoală şi asta mă face să intuiesc că vrei să storci nişte lacrimi pentru a câştiga concursul.
    Nu te-am auzit vorbind cu greşeli de pronunţie(!!!???) dar văd că nu ştii să scrii, ceea ce-i foarte grav pentru un “student” boboc.

  21. cmarylena says:

    Imi pare rau ca viata ta e atat de grea…. Dar trebuie sa fi optimist, sa nu renunti usor la nimic din tot ce iti poate oferi viata. O sa vina si ziua in care o sa intalnesti o fata care sa te inteleaga, sa iti fie aproape, nu doar sa ceara …. Sunt convinsa ca exista si asa ceva, chiar daca vremurile s-au schimbat ….
    In ceea ce priveste relatiile si atmosfera de acasa, nu stiu daca poti tu sa schimbi ceva, e greu. Doar sa incerci sa nu te mai consumi pt toate lucrurile. Eu am avut parte de o familie in care m-am simtit intotdeauna ca “acasa”, si mi-e greu sa dau sfaturi. Incearca sa iti faci propria familie, asa cum ti-o doresti, familia pe care nu ai avut-o. Incearca sa nu repeti greselile parintilor tai (ale tatalui tau)si o sa vezi ca totul va fi bine. Fii optimist si nu iti pierde speranta ca D-zeu te va ajuta sa faci ceea ce iti doresti in viata. Fii optimist…..!!!!!

  22. amola says:

    Trist dar nu este sfarsitul lumii. Ai o viata intreaga inainte ca sa oferi tu altora ceea ce nu ti-a fost oferit tie.

  23. cmarylena says:

    prea lunga povestea ta …… Nu am rabdare sa o citesc, imi pare rau

  24. danyr says:

    Gandeste pozitiv si mergi inainte!

  25. danyr says:

    Mult noroc pe viitor!

  26. cricsi says:

    capul sus…viata merge mai departe

  27. contele says:

    o gandire foarte matura la cei doar 20 de ani pe care ii ai , probabil greutatile vietii te-au facut sa gandesti asa …. tatal tau pana sa aiba acel accident a fost un tata bun ?

  28. radu_man81 says:

    nu ceda in viata din nici un punct de vedere si capul sus

  29. lavinelle says:

    Imi pare rau pentru tine.. dar sa stii ca oricat de grea este viata, acolo sus e cineva care vegheaza si va avea grija si de tine

  30. nadia.r says:

    Andrei,viata e dura cu noi toti,e trista povestea ta si te inteleg fiindca am o vecina alcoolica si scandalurile nu se mai termina in acea casa.Mi-a placut ca esti un baiat credincios,cred ca asta mostenesti de la mama ta care a preferat sa ramana langa un om rau decat sa divorteze.Poate daca divortul ar fi avut loc viata ta si a mamei tale ar fi fost cu totul alta.
    Tu ai crescut in stres,si cred ca asta e motivul pentru care esti atat de suparat pe viata,crede-ma sunt fete care nu vor doar bani si distractie ci vor un om cu suflet mare,vor sa fie iubite si rasfatate si cu plimbari in parc :) Cand iti vei intalni sufletul pereche vei sti imediat.
    Eu sunt nemteanca si ma bucur ca ti-au placut locurile de pe la noi,ar fi fost bine daca ai fi putut sa faci un pelerinaj pe la manastirile nemtene,sa te reculegi si sa-ti recapeti pofta de viata :)
    Si noi suntem o familie cu o situatie mai dificila dar am invatat sa ma bucur de infloritul unei flori ,de rasaritul soarelui,am invatat sa zambesc iar,credinta in Dumnezeu m-a ajutat enorm.
    Nu lasa gandurile negre sa-ti intunece mintea,e tatal tau bun sau rau e totusi tatal tau :)

  31. Jullya says:

    imi pare rau pentru tine! viata e plina de obstacole si trebuie sa trecem peste ele. Capul sus!

  32. cristinik84 says:

    imi pare rau pt tine…esti prea mic la 20 de ani ca sa treci prin atatea…capul sus si sper sa vezi si partea frumoasa a vietii.

  33. smol says:

    Hai ma, nu mai fi atat de lacrimogen. Gandeste-te ca mai mult de jumatate dintre copii din Romania nu au fost in tabara in viata lor. Gandeste-te ca un procent foarte mare dintre ei au tati si uneori chiar mame care iau sticla frecvent in mana. Multi nu au casa, altii au casa (orfelinat) si nu au familii, foarte multi se culca flamanzi. Care este nenorocirea ta? De bine de rau ai facut un liceu bun, economic, esti la facultate. Cine te tine totusi acolo? Chiar daca tatal tau nu isi indeplinea indatoririle de tata, iata ca cineva i-a dat mamei tale puterea sa te creasca si sa te tina in scoli. Asa ca te rog sa ma crezi ca sunt altii mult mai nefericiti ca tine. Apropo, cred ca trei sferturi dintre parintii din tara noastra nu intra prea adanc in educatia sexuala a copiilor. Cu toate astea mi se pare ciudat sa acuz un parinte ca nu am o prietena din cauza ca nu m-a invatat sa ma port. Alo, suntem in plina era a informatiei facile. Clasica biblioteca, cercul social in care ne invartim ori chiar “minunea” pe care ai scris acest text. Nu vreau sa ma gandesc ca ai scris acest text doar sa impresionezi juriul pentru a castiga un premiu. Sper ca nu exista astfel de oameni care sa-si terfeleasca familia pentru un castig.

  34. ice_queen says:

    Cu siguranta nu are dreptul nimeni sa te judece, sa stii…trista povestea ta, dar trebuie sa ai speranta, si dupa cum scrii imi dau seama ca esti un tip inteligent care incearca sa isi schimbe viata in bine…sa ai curaj, poate pleci in strainatate, castigi ceva banuti si o iei si pe mama ta sa locuiti undeva departe de necazuri!!!mult succes si sanatate si tie si mamei tale

  35. atdalja says:

    multa bafta in continuare…si traieste-ti viata la maxim…

  36. mona_contra says:

    buna. e atat de trista povestea ta incat mi-au dat lacrimi cand am citito. INSA sa nu uitam ca dupa ploaie iese si soarele!!! sunt sigura ca, desi ai suferit mult, o sa ai parte si de bucurii si poate chiar in scurt timp. te-as ruga sa vezi partea plina a paharului: ai o familie- desi nu e chiar cea pe care ti-o doresti tu intotdeauna, esti intreg , mergi la o facultate, ne ai pe noi…
    Cat despre fetele care ti-au dat “papucii”, inseamna ca nu te meritau! Jumatatea ta e acolo undeva, nu ramane decat sa o intalnesti la un moment dat. NU DISPERA!!

  37. ral_mar81 says:

    DEMONSTREAZA CA POTI!E GREU DAR SATISFACTIA E MARE!

  38. emili says:

    Vei avea timp sa faci destule in viata,fii optimist.

  39. maptzoli says:

    sa te ajute Domnul ca ai de acuma tot ce iti doresti, in principal sanatate

  40. cosraz says:

    nu te lasa

  41. allexinnoalexys says:

    trist:(

  42. monalis says:

    Fi fericit ca traiesti,mama ta daca accepta sa stea in continuare cu tatal tau e treaba dansei nu te baga in treburile lor,stie dansa de ce accepta scandalurile.Ar trebui sa nu puna paie pe foc ,sa nu alimenteze scandalurile,sa taca ,sa nu alimenteze cearta.Tu esti un copil bun ai ajuns la facultate si iti vei gasi o fata care sa te aprecieze sa te iubeasca,nu toate fetele vor bani si distracii sunt si fete cu picioarele pe pamant.Bautura e o boala de care nu scapi decat in urma unui tratament.Tatal tau fiind tanar rezista la bautura dar imbatranind nu mai rezista de aceea se ajunge la scandaluri.Tu nu te mai duce cu prietenii la bautura ai exemplu in casa,vezi ce rau e cand cineva bea.Bautura e ca un drog te obisnuiesti cu el si il vrei mereu.Sigur vei invinge dar daca vrei si tu.

  43. pricobv says:

    La 20 de ani ar trebui sa ai prieteni care sa iti ridice moralul…viata nu e nici usoara, dar nici grea…e o combinatie de perioade bune si rele. Nu trebuie sa te lasi la pamant…desi inteleg ca ti-e foarte greu. Bafta!

  44. maimuticagogosica says:

    Of, Doamne! Ma gandeam ca nu am rabdare sa citesc ce ai scris, insa am citit tot! Sincer iti spun, ai grija de tine, de sufletul tau si incearca sa ai grija si de mama ta! Imi pare rau, stiu ce inseamna sa traiesti langa un alcoolic…..tu avand varsta pe care o ai (si cred ca sora ta iti este apropiata ca varsta) ma gandesc ca o puteti sprijini pe mama voastra sa treaca peste momentele astea de….hai sa ii zic furie a tatalui tau!
    Ai grija de tine! Sanatate multta si….sa tti se implineasca toate visele!

  45. fl_cristea says:

    cu siguranta vietile multora dintre noi nu sunt asa cum ni le-am fi dorit..dar tre sa tii pasul…sau daca,cazi tre sa te ridici

    tu cel putin ai o mentalitate destul de matura pt varsta ta si cred ca ai putea sa te descurci fara nici un ajutoar,in schimb alti…care li sau oferit totul pe tava si au stat mereu dupa fusta mami sau de fiecare data cand a deschis gura ca vrea …a si avut…mai greu de dat cu parerea despre ei

    asa ca…cine-i in avantaj?

  46. aydualc says:

    gandeste cu optimism spre viitor

  47. elenita says:

    trist insa trebuie sa gandesti pozitiv

  48. alinamariana88 says:

    Problemele familiare trebuie sa le dai uitarii.. sa te concentrezi pe viitorul tau. Am avut cam aceleasi probleme dar tot timpul m-am gandit ca va rasari si pe strada mea soarele si incurajandu-ma astfel am reusit sa-mi termin facultatea sa plec de acasa si sa imi fie putin mai bine. ai incredere in propriile forte si vei reusi.:)

  49. stanescugean_ph says:

    Dac-as mai avea eu 20 de ani,ar putea fi tata si criminal in serie,ca nu mi-ar pasa.Problema ta esti tu,fiindca n-ai curaj sa-ti iei viata in maini.Imi aduce aminte de un coleg de-al meu,aceeasi situatie ca a ta ,numai ca el era singur la parinti si avea 30 de ani si n-a avut curaj sa faca asta.A fost un an in care lua pastile cu pumnul si cred ca si droguri,ajunsese de facea pe el si era intelecual,un baiat chiar in banca lui si destept.Risca la un moment dat sa fie dat afara,pentru ca incepuse sa vina asa si la servici.In final,s-a-mbolnavit si mama lui,tatal intr-o criza de betie si-a infipt cutitul in burta si-a crapat.Acum s-a linistit si el,anul acesta si-a gasit pe cineva care-l iubeste si este infloritor.
    Ai curaj si pleaca de acolo,mama ta si-a ales destinul,dar tu nu accepta orice,e vremea sa poti alege.Ia-o si pe sora ta si plecati cu chirie undeva,departe de probleme.Mama ta ar trebui sa va sprijine ,iar la randu-va luati-va un servici din care sa va puteti intretine pana terminati facultatea.Dupa aceea puteti pleca afara,aveti alte perspective.Nu mai stati acolo,pierdeti anii cei mai importanti din viata.

  50. aurelya68 says:

    Nu trebuie sa-ti pierzi speranta!

Spune-ti parerea

Copyright © 2009 Kraft Foods România. Toate drepturile rezervate.
Contact | Politica de confidentialitate. | Termeni si conditii | ANPC | Powered by WordPress