Pana la ce varsta?
In jurul meu aud adesea oameni care se uimesc de iubirile intalnite la 40 de ani. Care se crucesc afland de cele gasite la 50 de ani. Care nu cred ca poti sa iti gasesti jumatatea de suflet la 60, sau la 70, sau la 80 de ani…
Insa povestea de iubire si asteptare din Dragostea in vremea holerei nu este doar o nascocire livresca. Exista si in viata adevarata, aceea asezata in fapte, nu doar in cuvinte, povesti de iubire care au tinut o viata intreaga. Sunt pretutindeni pe pamant femei care si-au asteptat pana la moarte sotul plecat pe front si altele care, dupa ce s-au indragostit in adolescenta, nu si-au mai putut lua gandul de la dragostea dintai. Exista barbati care au avut rabdare ca aleasa inimii lor sa se intoarca la ei. Si exista si oameni care au cunoscut mai multe iubiri trecatoare, insa, candva, in a doua parte a vietii, si-au aflat refugiul inimii pentru eternitate.
Pana la ce varsta se indragostesc oamenii? Exista un liman dincolo de care inima imbatraneste cu adevarat? Sau puterea de a ne indragosti ne este data pentru totdeauna, fara teama de riduri, fara spaima de moarte?
Eu cred ca exista o sansa pentru fiecare dintre cei care nu si-au gasit jumatatea si ca sansa asta nu tine cont de varste. Cred ca inima se poate imblanzi si innobila, prin iubire, la orice varsta. Si mai cred ca unii au noroc sa isi intalneasca marea dragoste de la primul sarut al adolescentei, iar altii sunt nevoiti sa o caute toata viata. Si sa o gaseasca mai tarziu. Insa nu prea tarziu. Pentru marile iubiri nu exista prea tarziu.
(0 voturi, media: 0.00 din 5)
Comentarii
22 Comentarii la “Pana la ce varsta?”Spune-ti parerea
-
-
Invitati speciali
-
Iubirea vine oricand,la orice varsta ,fara sa te intrebe ,fara sa o cauti .
Vine sa-ti implineasca viata si menirea ,sa-ti mangaie existenta ,sa te faca sa plutesti ,sa fi nebun de fericire ,sa daruiesti si sa primesti in aceeasi masura .Din nefericre ,prinsi de probleme cotidiene uitam sa intretinem focul care ne anima .Important este sa nu lasam sa se stinga ceea ce ne face sa fim intregi !
draga Alice si dragele mele
am 43 de ani, si de 3 ani sunt alaturi de iubirea vietii mele…din nou.Spun din nou pentru ca am fost prieteni acum 15 ani. viata ne-a despartit, fiecare pe drumul lui, dar am pastrat amandoi in inima marea iubire.
Alaturi de el ma simt intreaga, sunt fericita in fiecare zi, iubesc cu o intensitate maxima, ma bucur de fiecare zi.
va spun sa nu va pierdeti speranta, dragostea vine pentru fiecare iar varsta? offff…nu mai conteaza!
va pup si ii transmit lui Alice ca o ador! ( un rac ca si Alice)
pe cat e de simplu, pe atat e de logic….fara dragoste ar mai fi viata…?
dragostea este vie la orice varsta, inima ramane tanara chiar daca corpul are varsta biologica de 80 ani, important este sa fii intelept si sa-ti pastrezi demnitatea, usor este sa te comporti tinereste.
Ai dreptate, draga Alice! Puterea iubirii nu tine cont de varsta, de moarte, de nimic. In tineretea mea (la 19 ani), viata mi-a scos in cale un necunoscut – care mai tarziu s-a dovedit un prieten drag si credincios. Dar exista o problema, diferenta de varsta (21 ani). Acel om m-a invatat sa am curajul sa spun lucrurilor pe nume, mi-a dat incredere in mine si, pentru asta, ii voi fi recunoscatoare toata viata. Viata ne-a despartit: eu mi-am intalnit iubirea, el si-a urmat drumul. Dupa ani de zile ne-am reintalnit si mi-a spus ca n-a trecut nicio zi in care sa nu se gandeasca la mine, ca m-a cautat in toate chipurile intalnite pe strada. Si-atunci, am inteles ca acel om m-a iubit, ca nu m-a putut sterge din inima lui. “Intotdeauna,cand vei avea nevoie de ajutor, iti voi intinde mana”, mi-a spus. Si, recunosc, m-a impresionat. Il respect ca pe un prieten, mi-e dor de el uneori dar, nu l-am iubit niciodata.
Fara dragoste nu este viata. Este bine sa ne cautam partenerul(partenera) care sa fie fericit(fericita) ca este in preajma noastra. Daca dragostea dispare inseamna ca nu neaparat suntem noi vinovati insa pana a da vina pe partener(partenera) ar fi recomandat sa vedem ce putem face in a schimba ceva in noi pentru a redeveni persoana de care s-a indragostit partenerul(partenera), aceasta bineinteles daca mai iubim. Daca cu toate shimbarile produse asupra noastra nu am reusit sa reaprindem flacara iubirii, atunci nu uitati ca exista credinta care prin intermediul rugaciunilor la Sfantul Ioan Rusul ne ajuta fara mult efort, doar sa ne rugam! de fapt nu trebuie sa va rugati la oameni, nu trebuie decat sa va rugati la Dumnezeu Tatal si Dumnezeu Fiul Iisus Hristos si caile se vor deschide. Si cat de usor va veti gasi fericirea!
Ce se intampla insa cand te indragostesti de cine nu trebuie?Ce se intampla cand omul de care te-ai indragostit nu “corespunde”ca varsta si ca statut social cu ceea ce asteapta ceilalti de la tine?Cand te despart nici mai mult nici mai putin de 20 de ani de omul pe care-l iubesti?Stii ca nu aveti nici o sansa sa urmati aceeasi cale,poate doar pentru o foarte scurta perioada.Clipele petrecute impreuna insa sunt urmate de sentimente de vinovatie,de frustrare,de cuvinte pe care le auzi obsesiv in minte si care-ti spun ca i-ai dezamagit pe ceilalti,ca ai dezamagit persoanele cele mai apropiate tie…Si totusi il iubesc,nu stiu de ce,nu stiu cum,nu stiu cand sau pana cand,dar il iubesc.Si stiu ca orice as alege cineva va fi dezamagit de alegerea mea…sau poate eu insami voi fi dezamagita.Am incercat sa ma indepartez de el,stiind ca asa e mai bine pentru amandoi dar…sufletul mi-e gol..atat de gol cum n-a mai fost vreodata..
Aceasta iubire cu siguranta te va innobila, in ciuda durerii pe care o simti, si te va ajuta sa privesti viata altfel; nu te mai gandi la dezamagirile pe care le-ai putea gusta tu sau ceilalti, gandeste-te cum sa ramai frumoasa si curata si puternica in aceste conditii in care sufletul iti este atat de greu incercat; ratiunea nu cunoaste ratiunile inimii, nici macar propria ratiune, asadar nu te astepta ca cineva din exterior sa te inteleaga cu usurinta; doar tu singura te poti ridica si tu esti cea care trebuie sa te privesti cu incredere, cu admiratie, cu speranta ca intr-o zi vei zambi si te vei bucura din nou. Bucura-te si acum, gandindu-te ca a cunoaste totusi maretia iubirii, cu toata apasarile si prapastiile ei, este totusi un privilegiu rezervat sufletelor calde. Iti va fi bine intr-o zi ! Dar chiar si AZI bucura-te pentru tot ceea ce simti ! Iubind, nu poti fi decat vie si frumoasa. Asa cred.
Iubirea ne surprinde prin cele mai miraculoase, mai spectaculoase si mai “neimblanzite” emotii posibile; si ne poate surprinde si innobila, cred, la orice varsta, sau cand ne asteptam mai putin, cand nu mai credem ca putem tresari si ca ne putem improspata adancurile cu cele mai diafane emotii posibile. Sunt minunate iubirile- la orice varsta…Fiindca aduc cu ele frumusete, blandete, pasiune, viata, tinerete, aduc acel sentiment de atingere a unui liman al fericirii, de ajungere la tarmul mult cautat si asteptat; dincolo de orice teama si orice obstacol, iubirea ne readuce intotdeauna la VIATA ! Dincolo de orice timp, de reguli, de canoane, dincolo de ratiune, de multe riduri ori de prea multa fragezime, IUBIREA convinge, ne convinge ca…existam ! Ea naste, ea ne naste perpetuu, ne imprimavareaza porii, cuvintele, gesturile si privirile !
Ca sa intalnesti jumatatea, trebuie sa fii pregatit. Chiar daca se spune ca marea dragoste te ia pe nepregatite, eu cred, totusi, ca ea te gaseste cand ai disponibilitate totala. Ca se intampla la 30 sau 40 de ani sa gasim “refugiul inimii pentru eternitate”, asta depinde de structura noastra sufleteasca. Si mai tine de destin.
Pare ca dupa varsta de 50 de ani oamenii cauta mai mult o persoana cu care sa-si imparta singuratatea, si mai putin cauta sa se indragosteasca.
La 70-80 de ani, varsta la care se cam incheie misiunea aici pe pamant, mai rational pare a te gandi la cum te prezinti in fata lui Dumnezeu, la modul in care ti-ai trait viata, la ce ai gresit fata de tine si fata de ceilalti (meditatii care, daca sunt facute cu sinceritate, iau ceva timp), decat la a te mai indragosti.
Pana la urma, daca stam bine si ne gandim, exista un timp pentru orice actiune din viata noastra. Ne jucam cu jucarii in copilarie, ne casatorim la tinere/maturitate, nastem copii la 20, 30,maxim 45-47 de ani si nu la 70 sau la 80.
….la orice virsta te poti indragosti…nu pare nimic…citi ani ai?singuratatea e de mai multe feluri…uneori e chiar ..in doi..
eu sunt pentru familie cu tot ce tine de aceasta poate ca un lucrul bun din mentalitatea comunista ¨FAM REPREZINTA CELULA SOCIETATII ar trebui dus mai departe eu iubesc de 32 ani aceeasi persoana cu bune cu rele avem un copil care a ales sa traiasca in alta tara si mai cred ca este mult m-ai greu sa pastrezi o fam decat sa alergi dupa iubiri trecatoare si nestatornice da poti iubi platonic poti avea prieteni de suflet dar nu sunt de acord desi accept optiunea fiecaruia de a-si alege parcursul vietii
…minunat…si…Da !!!uneori,(dureros de) adevarat…!
Alice
A fost o vreme a copilariei, in care citeam si personajele prindeau viata.Alergam prin paduri umbrite si radeam fericita, in soare.Intr o iarna de poveste, am primit primul sarut din viata mea, si imi atingeam buzele sa fiu sigura ca, eu am fost.Am intalnit iubirea, la terminarea facultatii, si am stiut ca, e acea iubire care ma va lasa pe mine, sa fiu eu.Dupa, viata a intervenit intr un mod abrupt si iubirea s a dovedit a nu mai fi atat de trainica, rezistenta iar eu, dupa, m am inchis si am blocat sufletul in pesteri adanci.Evenimentele vietii, le am luat ca atare de atunci, dar, niciodata de atunci si pana la acest moment nu am mai pus capul linistita pe perna sa spun e bine.Si cand, credeam ca, asa a fost sa fie, a aparut inca o data.Iremediabilul meu.De data asta, profund,cu toate ale mele, si cred ca, acum la maturitate, visele nu au varsta, iubirile indelung cautate, asteptate, pot aparea, important e sa credem in visul nostru, si sa il ducem mai departe.TE iubesc raza de soare.Lumea straluceste pentru tine.
Buna dimineata Alice,
Uneori am impresia ca articolele tale sunt scrise pentru a intampina starea mea sufleteasca. Acum cand ma aflu intr-o stare de singuratate asurzitoare, desi din punct de vedere social am o familie, traiesc cu marea speranta ca mai tarziu cand lucrurile din viata mea se vor aseza si copilul meu va fi “pe picioarele lui” sa gasesc o iubire care sa imi aline sufletul.
Eu cred ca iubirea adevarata este o necesitate la orice varsta.
Alice, multumesc!
Buna dimineata, Jeni! Nu ai pentru ce sa imi multumesti… Te imbratisez, cu drag.
Legamantul de iubire vesnica dintre Florentino Ariza si Fermina Daza, rezistent tuturor intemperiilor vietii, nu reprezinta , oare… o utopie?
Sentimentalismul absolut,dragostea declarata cu patima de la inceput nu se altereaza cu timpul?
Cred ca cei care au iubit o data, o mai pot face indiferent de varsta, dar exista si oameni care s-au inselat enorm, crezand ca pot iubi.
Ca intotdeauna, articolele tale sunt exceptionale, Alice!!!!!! si ajung direct la suflet.
Eu mi-am intalnit marea dragoste in liceu, am fost colegi de banca si acum din iubirea noastra s-au nascut doua fetite minunate. Dar cred ca poti stii cine iti este marea iubire doar privind in urma, intr-o retrospectiva facuta cat mai tarziu, spre finalul vietii. Si cred ca poti intalni iubirea la orice varsta, nu ma crucesc sa aud de iubiti la 40 de ani. Observ insa ca e din ce in ce mai greu sa o gasesti dupa prima si a doua tinerete. Nu e niciodata prea tarziu, si eu cred asta, dar este cu siguranta mai greu sa dai la o parte grijile, frustrarile, fricile, complexele, viata care iti atarna mai grea la 40 decat la 20 si sa spui senin: te iubesc! Dar cred ca nimic nu merita mai mult acest greu decat marea dragoste!
Alice, tu insati ai intalnit marea dragoste mai tarziu si confirmi minunea zi de zi, prin scrierile tale!
Draga mea prietena de care imi este tare, tare dor,
Am reusit sa intru in legatura cu tine pe aceasta “cale” dupa o absenta destul de consistenta si resimtita de mine…Si stii ce am realizat in clipa asta, atrasa de subiectele atinse de tine, pe care le treceam si eu in revista si care sunt si in sufletul, in mintea si in intrebarile mele? Ca am uitat, pentru prima data, cred, sa spun alor mei parinti LA MULTI ANI!de ziua unirii lor!A unirii lor acum cincizeci si doi de ani!
Ma simt groaznic, imi vine sa nu ma mai duc maine la serviciul care ma tine ocupata cu tot felul de lucruri si care ma face sa uit de ce am mai important si aproape de suflet!
Mi-as lua libera o zi, o luna, o viata in care sa ma intorc in sufletul meu!
Sunt suparata!!!