Noroc in dragoste
Pe vremurile acelea in care aveam timp de joaca si de jocuri, nu ne suparam niciodata daca pierdeam. Nenoroc la carti, la intrecerile sportive sau la competitiile la care ne inscriam de placere, ghinion sau neizbanda in afaceri nu insemna altceva decat ca vom avea mai mult noroc in dragoste.
Aveam inocenta celor care se bucura atunci cand se sparge un pahar. Credeam cu adevarat ca cioburile aduc noroc. Si investeam toate sperantele in asteptarea unei mari iubiri implinite, care sa ne faca fericiti.
Cei mai multi dintre noi nu mai stim ce inseamna sa ai noroc in dragoste. Intre timp am invatat ca dragostea se castiga cu greu si se pastreaza cu truda. Ca trebuie sa lupti pentru iubirea ta si s-o faci mai puternica decat indoielile de moment, decat ispitele, decat momentele de cadere si de blazare. Ca e nevoie de stradanie si de atentie, de grija, de duiosie, de gratie, fiindca altfel totul se risipeste in vant.
Sunt, insa, destui cei care sunt inca atat de inocenti, incat cred ca avem nevoie, inainte de toate, de noroc in dragoste. Si-atunci se bucura cand pierd la carti si nu se necajesc deloc cand sparg paharul de cristal scump. Dar eu, recunosc, am ajuns sa cred mai mult in puterea noastra de a ne pastra credinta in miracol, decat in sansa ca minunile inimii sa ramana pur si simplu nestirbite si neatinse de patina vremurilor. Dar poate ca gresesc. Pana la urma, toti avem nevoie sa credem in noroc, indiferent ce inseamna asta pentru fiecare…
Credeti in norocul in dragoste?
Comentarii
11 Comentarii la “Noroc in dragoste”Spune-ti parerea
-
-
Invitati speciali
-
Buna Mika,
ma intrbam pe unde mai esti de nu scrii.Nici eu nu prea imi gasesc timp sa scriu,dar cum spuneai si tu intr-o zi ,de-abia astept sa deschid revista.O deschid innainte ede email.Eu nu vreau sa o fac de fata cu sotul meu ca nici mie nu mi-ar pacea sa vorbeasca “in revista”despre slabiciunile mele.Ma simt destul de vinovata pentru acest lucru dar pentru mine voi sunteti un sprijin.Nu ma bucur cand aud sau chiar vad ca si alti au aproape aceleasi probleme ca si mine ,pentru ca e ingrozitor de greu de trecut peste.Eu am vazut la prietenii mei multe divorturi si ma gandeam ca s-ar putea sa ajung, dar nu as fi crezut niciodata sa aud ce mi-au auzit urechile in momentele noatre de scandal.Ma gandeam ca e greu dar chiar asa de greu?Fiicei mele ii place foarte mult sa calatoreasca. Sotul meu pana anul trecut a avut un job cu multe targuri de profil in tara si strainatate.La multe dintre ele a fost si fiica noastra cu el(prin Europa).Isi iubeste tare mult tatal,deoarece el nu-i refuza nimic.Eu am fost cea cu educatia ,ceea ce nu-i totdeuna placut.Am fost in Salzburg la un targ de vanatoare,o jumatate de zi in Pandorf si da ,pot zice ca a fost bine.Mai rau a fost pana am plecat.A dormit acasa dar innainte de-a pleca pentru 4 zile a mers la ea (intr-o localitate din apropiere,90 km dus intors)si abia dupa aia ne-a luat pe noi si am plecat.Fac tooate astea pentru fiica mea.Imi doresc din suflet sa rezist.El nu vrea sa divorteze.Iti multumesc pentru mesaj.
Rodica… uneori nu ne gasim cuvintele in astfel de situatii.
Stiu, din ce am experimentat pe propia piele, ca numai tu poti sa-ti gasesti justificari pentru faptul ce te afli inca acolo.
Daca spui ca “fatuca” i-a dat 136 de mesaje in 48 ore nu stiu zau daca nu-i labila! Ar merita sa traiasca cu ea. Daca ai divorta in mare forta tot asa ar decurge lucrurile: cand cu ea, cand cu voi-familia. Eu de asta zic de multe ori ca situatia nu o rezolva avocatii. Rezolvarea nu e neaparat divortul daca tu nu esti hotarata si nu ai in vizor a alta relatie. Chinul este ca nu stii cum sa nu mai suferi! Ca nu te poti obisnui cu ideea ca ti se intampla asta, refuza subconstientul sa accepte noua realitate…
Ar fi ideal daca ai putea sa inchizi usa si sa nu-i mai dai drumul! Dar cine stie de ce ar fi in stare? Gaseste-ti pe cineva Rodica…
cred ca in dragoste ai nevoie de putin din toate ,dar ce n-as da acum sa am un noroc sa o intalnesc…
Pe langa multe altele ai nevoie si de mult,mult noroc in dragoste,ca de altfel si in viata in general.
Buna ziua draga mea Alice,
esti un foarte fin psiholog si reusesti zi de zi sa ne oblojesti sufletele neintelese.Cu siguranta exista si noroc in dragoste,dar cum atat de perfect spuneai cum sa facem ca”minunile inimii sa ramana nestirbite si neatise de patima vremurilor”?Cum am putea face ca timpurile nebune care le traim sa nu interactioneze distructiv cu vietile noastre?Tot tu ne dai si raspunsul.Sa ne pastram credinta in miracol.Cat de dese pot fi miracolele,poate chiar toata lumea sa traiasca cu adevarat miracolul?Si sa mai tina si cate zile om avea?
Salut Rodica
Cum a fost in scurta vacanta? Te-ai distrat? Fetita s-a bucurat?
Cred ca e un pic din fiecare – si un pic de noroc in a gasi perechea potrivita, dar si un pic de efort pentru a o pastra langa tine. Nimic nu se face pe lumea asta doar cu noroc, dar nimic nu se face chiar fara un strop de asa ceva. Proportiile norocului si efortului in viata noastra amoroasa, si in viata noastra in general, sunt variabile, unii au mai multa nevoie de unul din ingrediente, altii de celalalt, dar asta nu conteaza. Ceea ce conteaza este ca, atunci cand (datorita norocului sau efortului) ne patrunde dragostea in suflet si in viata, sa incercam sa o pastram acolo.
Nu, nu cred in noroc!Cred, insa ca e nevoie ne multa stradanie, lupta, framantare,durere… pentru… a obtine si a pastra o dragoste adevarata. Mai stiu,ca daca, nu lupti in permanenta, sa-ti faci dragostea mai puternica,cu grija tandrete,gratie,buna dispozitie chiar…mai devreme …sau mai tarziu, o vei pierde! Cine nu lupta…n-are nici o sansa de castig,desi poate… la fel sa si piarda!
Eu cred in norocul in dragoste si cred in destin. Asta pentru ca eu am gasit dragostea, de care tu vorbesti abia acum, devreme, cand eram copii inca. Si ma bucur de toata fericirea acestei iubiri fara sa fi trait indoiala sau tradarea. Cred si ca trebuie sa avem grija de iubirile noastre, sa credem in ele, sa ne luptam pentru ele. Dar inainte de toate, trebuie sa fie scris undeva ca noi doi sa fim impreuna, sa ne gasim, sa ne iubim. Trebuie sa fi fost un mare noroc rezervat pentru mine ca sa am aceasta viata.
asa e…in adolescenta,totul e mai pasional,mai sincer,mai curat,de aceea poate ,neascultand de nimeni si urmandu-mi doar inima sunt astazi cu iubitul meu,sotul meu.sunt o norocoasa a vietii,din acest punct de vedere…si cu cat ”urcam” pe asa zisa scara sociala ,simt ca mai bine era atunci cand ne aveam doar pe noi,intr-o camera uitata de timp,cu peretii scorojiti si un singur obiect de mobilier:patul(f important intr-o relatie)……….
asa e alice:cei ce au noroc la bani,pierd in dragoste…….noi am ”iesit”din camera uitata,dar DIN FERICIRE,BANI…TOT NU AVEM” ,curios…..dar ma bucur.
…..dragostea e simpla,curata,fara siretlicuri si tertipuri,fara obligatii,fara regrete,totul vine odata cu acele prime sclipiri ale ochilor,acele zambete necalculate si dorinta nestavilita de sti cat mai multe despre el(ea)….
am dreptate????????
viata fara iubire e la fel ca o gradina fara pomi si flori,iubirea e o floare rara de care trebuie sa ai mare grija, sa nu o lasi in arsita soarelui si sa o uzi atunci la timp…si atunci cand iti iubesti jumatatea nu o face pt ceea ce e ea ci pt. simplu fapt ca ea te iubeste pe tine….