Intalniri, ingredient obligatoriu

Am ales si eu un ingredient care completeaza ingredientele deja exprimate de cafeaua Jacobs: exuberanta, zambete, imbratisari, confesiuni. Toate acestea nu se pot fara INTALNIRI… Intalnirile de orice fel si in orice loc.  Acasa, la cafenea, la birou, la mama sau la vecini, seara la cina la restaurant sau acasa. Cu sotul sau sotia, cu familia, cu prietenii, rudele sau cu colegii. La intalniri ne bem cafeaua, zambim, ne imbratisam, ne confesam, ne incarcam cu energie si ne descarcam sufleteste prin destainuiri.

La sfarsit ca o paranteza as dori sa mai adaug un ingredient, nu cafelei, ci lumii intregi: omenia!

Intalnirile fac parte din viata noastra

Intalnirile fac parte din viata noastra , practic nu exista persoana care sa nu aiba intalniri zi de zi . De cum deschidem ochii ne lasam intampinati de razele soarelui , apoi ne dam intalnire cu apa rece , ce ne da energie pentru intreaga zi .

Mai tineti minte prima intalnire cu o carte , o piesa de teatru , un film sau o muzica buna ? Incantatoare aceste intalniri , nu-i asa ?

Mai sunt si intalniri exclusiviste cu vedeta preferata , cu o personalitate culturala sau cu modelul tau in viata .

Iubim intalnirile pentru tot ce ne ofera ele , pentru ca ne destind si ne fac sa ne simtim bine , pentru ca ne da posibilitatea sa cunoastem lucruri si personaje noi .

Intalniri cu dragoste

Intalnirile sunt lucru cel mai minunat! Pentru mine intalnirile inseamna bucurie, sentimente impartasite, timp acordat celui drag, povesti, voie buna, fericire si toate asezonate cu muuuuuuuuuuuuulta cafea - neaparat Jacobs!

Intalnirile isi lasa ampenta asupra noastra! Ne lasa amintiri puternice pe care nu le pot sterge nici trecerea anilor, nici uitarea.

Port cu mine amintirea primei intalniri cu un baiat, primul sarut, prima imbratisare, prima cafea Jacobs.. Toate intalnirile imi sunt dragi.

Intalnirile copilariei

Am citit aici , pe parcursul intregului concurs si a unei teme foarte bine alese de catre organizatori de fel de fel de intalniri . Am citit de prima intalnire si descoperirea minunatei cafele Jacobs , de intalnirile cu prietenii , familia si rudele plecate in afara tarii , de prima intalnire cu bebelusul de abia nascut , de intalnirea cu natura si de tot ce ne inconjoara , de intalnirile cu iubita(iubitul) si despre intalnirile de afaceri dar nu am citit nimic despre intalnirile copilariei noastre .

De acele intalniri , emotionante de altfel , care ne-au marcat viata intr-un fel sau altul , de  intalnirile cu Mos Craciun , atunci cand asteptam cu infrigurare Ajunul Craciunului si ne pregateam cu o poezie sau un cantecel pentru a-l impresiona pe Mosul . De prima intalnire cu doamna educatoare si mai apoi cu doamna invatatoare, de prima intalnire cu o carte , atunci cand am fost foarte mandrii ca am reusit sa citim singuri,  de intalnirea cu primul sarut si cu primii fluturasi din stomacel . De intalnirile copilariei noastre care acum sunt amintiri …. frumoase amintiri .

Cand…!?

Cand eu te-am remarcat,tu nu ma vedeai. Si eu ma credeam tintuita iar si iar in samsara. Cerul se-mpiedica de-un bolovan. Sa-l fi sfaramat mi se parea lipsit de inspiratie. Si m-am intors la bolul meu cu cafea aburinda si am asteptat.

Cand Cenusareasa-si infipsese conduru-ntre sinele de la tramvai pe tine te umfla rasul. Si cand Pamantul se facea purice si nu voia deloc sa ma inghita,iar am bombanit-o p-aia cu karma. Galesa ta privire facea ca rusinea sa-mi patrunda pana-n capilare. Cand mi-ai pansat rana de la genunchi (nimerisem peste un doctor!?),nu stiai ca balsamai si balamalele ruginite ale ventriculelor mele. Cand mi-ai zis intr-o doara “Vrei sa iesim la o cafea,asa…” am simtit ca fac parte din Tribunalul Inchizitiei. Eu transam si tu pansai…

Cand la intrarea in cafenea ti-am simtit rasuflarea-n ceafa, desi eram strasnic infofolita caci afara gerul era nemilos cu pietrele, am inteles ca zbaterea din aripi a unui fluture ce da nastere unui taifun la mii de kilometri distanta nu era doar o metafora. Cand taifunul imi zdrobea diafragma am inteles de ce un medic daduse buzna in viata mea…

Cand intr-o dimineata pe terasa casei noastre ti-am spus ca licoarea magica tanjeste dupa vorbe dulci, ziceai sa mai adaug zahar. Tu,neofitul, devenisei cafegiu far’de-cusur. Cand picuram in ea din Providenta mi-ai spus ca te-ncercau idei. Cand am incetat sa sper, tu-l intalneai pe Dumnezeu. “Si pe El l-a dat gata cafeaua ta Jacobs!” chicoteam eu…

Cand ne zgaria nisipul pe plaja din Neptun si soarele isi consuma ultimii stropi de cofeina, mangaindu-ne timid, cat sa ne apere de fiorii intunericului, ne-ntrerupea c-o lovitura-n pantec fiul nostru. Cand ti-ai revenit un pic ai exclamat:”Am dat viata!” desi tu-i aduceai pe multi la viata. Zilnic.

Cand ma gandesc la intalniri revad cafeaua mea,pansamentul tau,piciorusul lui si inimile noastre. Emotii.

Artistul

Un mare om de success, un artist, obosit de prea multa forfota din viata lui, hotaraste sa se retraga pe un munte intr-o pestera, in speranta ca v-a putea crea in inima naturii opere nemuritoare peste multe generatii.

In prima zi, relaxat el se “instaleaza” in natura si inspira profound linistea. A doua zi incearca sa scrie un poem….cam nereusit ce-i drept, apoi renunta. Vrea sa scrie despre sunetul iubirii, dar acum e mut. Vrea sa scrie despre culorile prieteniei, dar acum sunt prea…palide. Cuvintele din poemele sale sunt fara de-nteles. Trece fara succes a treia zi si a patra zi si tot asa, pana trece o intreaga saptamana fara nici un rezultat in munca lui care are de suferit, iar atunci cand ridica in mana sa o oglinda, realizeaza ca el e invizibil.

Asezat intr-un hamac incepe sa viseze cu ochii deschisi amintindu-si de intalnirile cu toti cunoscutii lui. In acel moment isi strange lucrurile si porneste spre casa cu un dor apasator de a-si intalni iubita, familia, prietenii si toti cunoscutii.

Ajuns acasa, in bratele iubitei sale sunetele iubirii plutesc neincetat. Alaturi de prietenii sai, el se amesteca in toate culorile pastelate ale prieteniei. Iar poemele “curg” una dupa alta in cuvinte ce cuprind lumea intreaga.

Artistul aflat la petrecera urmata dupa lansarea cartii sale doreste sa tina un mic discurs si spune asa: “ Dragi parinti, iubita mea “viitoare sotie”, dragi prieteni, cu putin timp in urma am inteles un lucru pe care as vrea sa vi-l impartasesc si voua: viata nu are valoare fara intalniri; viata e pustie fara intalniri in care sa vezi chipul celor dragi, fara intalniri in care sa poti strange la piept pe cei dragi, fara intalniri in care sa fii mangaiat de iubirea parinteasca de neinlocuit, fara intalnirile cu prietenii care sunt sprijin sau critici in actiunile noastre. Fara intalniri suntem invizibili. Dedic aceasta carte INTALNIRILOR!”

Impreuna la bine si la rau

Oare care e primul lucru la care se gandeste cineva cand aude cuvantul intalnire?Cred ca multi ar spune: cina romantica sau plimbare sau in orice caz ceva care implica 2 persoane(nu spun de sex opus). Totusi, pentru mine o intalnire poate implica si mai multe persoane din familie sau amici. De asemenea, aceasta nu e mereu ceva stabilit, programat. De ce? Simplu! Atunci cand te vezi intamplator cu cineva drag, pe care poate nu l-ai mai vazut de mult timp, si ramaneti sa vorbiti e clar o intalnire. Un termen atat de banal implica multe lucruri, situatii,sentimente. Intalnirile pe care le indragesc sunt cele intre prieteni.Ador cand ma pot vedea cu persoane pe care nu le-am mai vazut de mult timp si sa ne pierdem in cuvinte.Timpul trece mai repede si mai placut atunci cand esti cu cineva pe care indragesti.O “intalnire absoluta,perfecta”,daca se poate asa ceva,este una in care nu lipsesc fotografiile pe care nu te mai saturi sa le privesti,dar nici rasetele si buna-dispozitie.Ce frumos ar fi daca o clipa cu cei dragi ar putea sa fie aproape infinita.Totusi,timpul pare sa fie mereu impotriva noastra.Clipele minunate se spulbera de parca nici nu au fost,iar pana la urmatoarea intalnire pare ca trec secole intregi.Din cauza acestor lucruri,chiar si daca timpul e scurt sau nu iese mereu cum imi doresc,indragesc intalnirile cu prietenii mei cei mai buni!Inconvenientele cu care ma pot confrunta sunt numeroase.Lipsa de punctualitate a mea sau a celorlalti poate sa strice buna armonie a pretioaselor clipe.De asemenea,entuziasmul nostru poate chiar sa ne determine sa spunem lucruri care pot rani pe cei din jur fara sa realizam si de atunci firul se pierde.Se ajunge la o mica sau mai mare cearta,care poate face intalnirea memorabila,dar in sens negativ.Solutia pentru a salva situatia?E chiar foarte usoara,dar numai daca prietenia e totusi adevarata.Unul dintre noi trebuie sa faca primul pas sa isi ceara iertare si,mai ales,sa nu plece de la ideea ca el are dreptate, sa  isi cera scuze daca a gresit cu ceva.In acest caz nu este un singur vinovat caci toti au partea lor de vina.Dupa aceea,totul revine la normal si intalnirile sunt din nou fericite.Chiar si in acest caz,petrecerea timpului cu prietenii e indragita de mine,pentru ca te face sa reflectezi mai mult a doua oara cand rostesti ceva si sa afli mai multe despre cei dragi.Poate suna ciudat,dar este una dintre cele mai benefice situatii,poate chiar mai utila decat “intalnirea perfecta”.

In concluzie,aceste lucruri,dar si altele ma determina sa indragesc intalnirile.Nu numai pentru ca ma simt bine,ci si pentru ca ma cunosc mai bine,dar si pe ceilalti.Eu cred ca nu e asa usor sa indragesti intalnirile,desi e simplu de spus asta.Trebuie sa stii sa apreciezi fiecare clipa cum trebuie,pentru ca,la un moment dat,totul se poate transforma din placere in plictiseala,banalitate.Sa speram intotdeauna ca imbratisarea fierbinte si aromata a cafelei ne va ajuta sa zambim si sa reusim ca intalnirile cu cei dragi sa fie cat mai lungi si mai placute.Precum se vede si in reclame,ea ne va purta mereu pe bratele ei si ne va apropia cand nu ne asteptam.Fie ca intalnirile alintaromate sa ne cuprinda pe toti!

Croitorasul

Peste 7 mari si 7 tari traia un croitor foarte talentat. Putin scund si cu o minte foarte agera, el purta mereu un creion dupa ureche, un carnetel in buzunar si centimetrul ii atarna dupa gat. Pregatit in orice moment pentru a croi orice gen de imbracaminte pentru oricine. Era vrednic de a servi pana si regi si regine care-l aduceau mereu in fata lor cu mare placere si cu mari pretentii, iar Croitorasul nostru ii multumea mereu, ba chiar le intrecea orice asteptare.

Aceasta pasiune ii aducea Croitorasului intalniri peste intalniri peste tot, cu oameni din toate categoriile sociale, oamni scunzi sau inalti, subtiri sau plinuti, bogati sau saraci, el ii servea pe toti in aceeasi masura, din iubire pentru pasiunea lui.

Croitorasul nu avea o casa a lui, de altfel nimic altceva inafara de uneltele de lucru.

El nu cerea bani pentru serviciile lui, ci doar ceva pentru a le gurii si… cafea. Spunea ca asta-i dezleaga mintea si mana pentru a putea creea..

Umblat in toata lumea, cu intalniri extrem de dese cu diferite persone, credea ca le-a vazut si gustat pe toate, pana intr-o zi cand a ajuns intr-o casa saracacioasa unde o fata stearsa il rugase sa-i faca o rochie care sa o faca de neuitat in fata printului in seara balului ce urma a fi. Fata era atat de buna la suflet, dar atat de saraca incat nu avea nici mancare si nici cafea. Croitorasului ii era foarte mila de ea si a incercat tot ce a putut, dar rochia nu reusea orice material folosea, ori de cate ori croia. Fata, care plangea neincetat se oprise brusc si spuse: “Stiu de unde pot lua cea mai buna cafea din lume” si iesise val-vartej din saracacioasa ei casuta.

Dupa atata truda, pe croitorasul care se odihnea  s-a trezit alintat de o aroma cum niciodata nu mai simtise. Deschizand ochii, o vede pe fata foarte zambitoare cu o cana de cafea in mana. “Sunt sigura ca asta te va ajuta” ii spune fata. Valurile aromate de cafea l-au purtat pe Croitoras in varteje de ideii si inspiratii pentru cea mai mare creatie a lui din toate timpurile.

Seara balului. La aparitia fetei care radia de frumusete toti si totul se opreste in loc, pana si timpul. De aceasta data Croitorasul se intrecuse pe sine. Rochia fetei era compusa din lumina lunii cusuta cu raze de soare si impodobita cu stele stralucitoare ce purtau in mijlocul lor boabe de cafea alintaromata.

Nemaipomenit!!! Si totul a venit de la o cana cu cea mai buna cafea din lume. Cafea pe care o bem si noi in zilele noastre in fiecare dimineata apoi intalnim oameni diferiti ca si cum obisnuia Croitorasul nostru.

intalnirile …

Ce ar fi un om, femeie sau barbat daca ar fi singur/a pe lume??? Ce ar fi fost Adam fara Eva daca nu s-ar fi INTALNIT? “Obiceiul” intalnirii dateaza inca de la facerea lumii. E ceva normal. Ceva ce se intampla oricand si oriunde, intalniri stabilite sau neprevazute.. De ce indragesc intalnirile? pentru ca am ocazia sa cunosc persoane, caractere, sa invat si sa ascult.. Indragesc intalnirile pentru ca altfel nu s-ar fi cunoscut parintii mei si astazi nu as fi existat, indragesc intalnirile pentru ca mi-am cunoscut sufletul pereche. Indragesc intalnirile de diminieata cand imi savurez cafeaua impreuna cu iubitul sau prietena cea mai buna. Nimic nu e mai placut sa incepi dimineata cu o intalnire si o cafea care sa te binedispuna toata ziua!

De dragul intalnirilor

-De ce oftezi, draga mea?

-Pentru ca sunt o veverita.

-Dar asta e cel mai grozav lucru, ce altceva ti-ai putea dori sa fii?

-Om.

-Om?!?! Cum se poate asa ceva?? Ai inebuni? Avem tot ce ne trebuie!!scorbura noastra in cel mai luxos stejar situat in mijlocul parcului! Nici un loc din lume nu are o astfel de priveliste. Avem camara plina cu ghinzi,alune si seminte. Cum se poate sa nu-ti doresti sa fii o veverita?

-Vezi copii aceia de la leagane?

-Ii vad! Crezi ca au mai multe ghinzi decat noi?!

-Nu prostule! Tocmai s-au intalnit.

-Si? Impreuna au mai multe ghinzi decat noi?!

-Esti imposibil! Te gandesti doar la mancare. Tu chiar nu vezi ce bucurosi sunt de cand s-au intalnit? Daca nu se intalneau sa se joace impreuna nu erau asa fericiti.

-Tot nu inteleg ce legatura ai tu cu ei.

-Bine mancaciosule. Uite-te putin mai la stanga! Vezi adolescentii aceea ce priviri au?

-Vad doar ca au parul vopsit in mult prea multe culori.

-Cum sa iasa in evidenta daca nu se intalnesc sa se vada, sa schimbe pareri?

Priveste pe bancuta din fata noastra. Ce romantica poate fi intalnirea dintre cei doi. Ce gesture tandre au. Ce priviri sclipitoare au. Oh…iar florile…florile spun tot ce simte el pentru ea. Ce intalnire reusita…!

-Mda…

-Priveste pe terasa aceea! Vezi strangerea de mana si zambetele celor doi domni? Asta inseamna ca a fost o intalnire de afaceri de succes.

Si uita-te la acel grup de oameni! Doamna si domnul care tocmai imbratiseaza acei copii, de langa tinrerii frumosi, sunt oameni care savureaza intalnirea cu copiii si nepotii lor. Vezi cum radiaza cu totii de fericire? Pentru ca s-au intalnit!

-Vrei sa spui ca-ti doresti sa fii om ca sa ai si tu intalniri?

-M-ar face sa trec prin atatea feluri de stari: veselie, curiozitate, mandrie, implinire, fericire…

-De asta iubesti intalnirile?

-Da…de asta iubesc intalnirile…

-Atunci hai sa invitam toate veveritele din parc la noi acasa. Sa fie petrecere de la mic la mare!

Pagina urmatoare »