Nici sa mori, nici sa traiesti

Cunosc prea bine genul acela de barbati care te fac sa te indragostesti de ei, dar ei nu-si limpezesc vietile. Admiratia ta le da putere, asa ca, daca, satula de incertitudine, te hotarasti sa-i parasesti, ei vor face tot ce le sta in puteri sa nu te lase sa pleci.

Sunt cuceritorii, afemeiatii, admiratii de care, printr-un fenomen greu de explicat, se indragostesc toate femeile din preajma. Sunt cei care nu se declara niciodata cu glas tare barbati ai unei singure femei. Pentru ca nici nu pot sa fie. Chiar daca se implica intr-o relatie  -uneori se si casatoresc-, vor face in continuare zile fripte si femeii de langa ei, si celorlalte, care vor continua sa fie indragostite si sa spere ca, intr-o buna zi, ele vor fi cele alese sa-l schimbe pe domnul care, pana acum, n-a gasit femeia care sa-l convinga sa devina monogam.

Sunt peste tot. Exista cate unul in fiecare clasa de liceu, in fiecare grupa de studenti, in fiecare corporatie sau firma cu pretentii. Foarte adesea el e chiar seful mai multor femei si subordonatele suspina dupa el, unele in taina, altele cu glas mai indraznet. Iar lor le face placere sa auda corul de suspine.

E un soi pacatos de om, care se hraneste cu suflete naive. Dragostea lor ii hraneste orgoliul si, ca sa aiba in continuare hrana pentru vanitate, daca ai facut greseala sa le cazi in capcana, nu te vor mai lasa sa scapi si sa-i uiti. Fiecare tacere a ta ii va face sa intre in panica, fiecare retragere ii va ingrijora cumplit, asa ca,  de teama ca te-ar putea pierde din echipa, vor scoate, pentru scurta vreme, arsenalul de amabilitati.  Iar tu vei ceda din nou si vei reveni la indragosteala ta paguboasa.

Am o prietena buna care se complace de cativa ani buni intr-o asemenea relatie. Pentru ca e indragostita, ii iarta orice fapta rea barbatului la care viseaza in nestire. Pentru ca e indragostita, fiecare fapta buna, fiecare dragalasenie, cat de mica, o face sa considere ca, totusi, nu s-a inselat, el e barbatul potrivit pentru ea si ca, daca va avea suficienta rabdare, dragostea ei blanda si constanta il va aduce pe calea cea buna. Iar eu incerc in zadar sa ii explic, intr-o mie de feluri, ca nu face altceva decat sa piarda ani din viata. Daca sunt prea vehementa in argumentatie, o vreme ma ocoleste, bosumflata. Daca o las in plata elucubratiilor ei otravite de sperante false, tot ea revine, plangand, sa se vaite de cat de multe indura. Dar, din pacate, am impresia ca nimeni nu se lasa convins prin sfaturi. Ca, mai ales in dragoste, pana cand nu ajungem noi insine la fundul paharului cu umilinte, nu ascultam de cuvintele nimanui. Pana cand nu ne irosim anii pe care-i avem de aruncat pe apa sambetei, nu ne invatam minte si nu ne lasam de investitiile proaste. Iar una dintre cele mai fara de folos sperante este aceea ca un barbat care iubeste mai multe femei deodata va deveni monogam, asezat si fidel, de dragul uneia dintre duduile din palmares. Ei sunt cei care nu te lasa nici sa mori, nici sa traiesti fara ei, dar care nu te vor primi niciodata, cu adevarat, in viata lor. Doar se vor folosi de a ta…