Dupa fapta si rasplata?

Avem, cu totii, frustrari si nemultumiri. Dar ne-am invatat sa ne prefacem ca nu ne pasa de ele. Vedem, de pilda, femei care conduc masini pe care noi nu le vom avea niciodata. Le privim cu dispret si suntem gata sa juram ca au facut ceva necurat pentru a le avea, dar nu zicem nimic…

Daca, totusi, ne-ar intreba cineva ce e in inima noastra, n-am recunoaste cu niciun chip ca ne simtim nedreptatite de faptul ca traim intr-o lume in care rasplata nu mai vine dupa fapta. Ca marea majoritate a oamenilor bogati n-au facut avere din munca cinstita si ca, in cele mai multe cazuri, femei rele, care nu stiu sa iubeasca - si care se mandresc cu faptul ca nu pun suflet in relatia lor-  au barbati buni si harnici, care le iarta mereu si nu le-ar lasa in vecii vecilor.

Mie mi s-a intamplat de multe ori sa ma simt nedreptatita de viata. Sa vad cum altii muncesc cu mult mai anemic, dar sunt rasplatiti cu mult mai mult decat primesc eu. Cum femei mai rele si nici macar neaparat mai frumoase decat mine invart pe degete domni la a caror dragoste eu n-as indrazni sa aspir. Cum  personaje nu autodidacte, ci autosemidocte - cum le numea, cu umorul lui nebun si rafinat, Florian Pittis - expun cu emfaza spoiala lor de cultura si reusesc sa pacaleasca 90% din auditoriu. Dar spun onest ca nu am indraznit aproape niciodata sa ma revolt cu glas tare. Ca mi-am inghitit nemultumirile o data cu un nod de lacrimi si am declarat, cu prefacuta impacare, ca e loc pentru toata lumea sub soare si ca eu cred ca binele va invinge, iar pacalelile vor iesi la suprafata mai devreme sau mai tarziu.

Pentru ca, atunci cand spui cinstit ca lumea ti se pare nedreapta, ca valorile s-au intors cu fundul in sus si ca tot felul de femei cu caracter ieftin o duc cu mult mai bine decat o doamna cu principii si suflet sensibil, cei din jur nu se reped sa iti dea dreptate, ci se apuca sa-si dea coate pe la spate si sa susoteasca: ” o frustrata”… “o invidioasa”…  Am tacut si eu, asa cum tace toata lumea. Numai ca, atata timp cat nu vom risca sa infruntam oprobriul public si sa spunem cinstit ce avem de zis, lumea va ramane rasturnata si absurda, tupeul va dobori onoarea, iar oamenii de nimic vor ajunge la putere catarandu-se pe rusinea noastra de a-i arata cu degetul.