Liceu,leagan al tineretii mele…
Aprilie 30, 2010 de Maximuz in Reuniunea de clasa
Parafrazand faimoasele cuvinte ”Liceu,cimitir al vtineretii mele”,m-am gandit ca pot scrie si eu o mica aducere aminte despre minunatii ani petrecuti pe bancile liceului.Cel mai adesea imi amintesc perioadele de practica.Pe vremea cand eram eu licean,faceam practica in anumite fabrici,depindea de profilul liceului.Noi mergeam in uzina de obicei pentru practica in productie.Era super!Nu mai vorbesc de practica agricola!ce ne mai distram si munceam cu spor.Insa cea mai frumoasa amintire a mea vizavi de practica,este atunci cand am aranjat cu un prieten care era la liceul economic,sa merg cu el.In vacanta de vara,pe ei ii ducea pe litoral sa faca perioada de practica in productie!A fost superb!Doua luni de zile la mare!Va inchipuiti,am si muncit dar ne-am si distrat de minune!Si plus de asta,am castigat si niste banuti ,destul de multi.Tin minte ca la intoarcerea acasa,mi-am luat un magnetofon Grundig si cine mai era ca mine?????Frumos ce mai…De atunci,din acea vara petrecuta pe litoral,am prins intr-adevar gustul banului muncit,pentru ca mi-am dat seama ca chiar e adevarat ca numai muncind poti sa-ti realizezi visul!Pastrez si acum magnetofonul meu drag,primul meu obiect cumparat din banii mei exclusiv!
Intre a sti si a face
Februarie 4, 2010 de Alice Nastase Buciuta in Conversatii
La ce foloseste sa stii, daca nu aplici niciodata? Suntem burdusiti cu teorii care ne-ar ajuta sa traim sanatos, frumos, usor si cu folos, daca am detine si vointa necesara sa le punem in practica.
Vad pretutindeni stiri legate de o asa-zisa noua ordine alimentara si constat, a mia oara, ca stim cu totii lucruri pe care nu ajungem sa le aplicam niciodata. Un domn doct merge din televiziune in televiziune si ne vorbeste despre alimentele sanatoase si cele care ne fac rau, spunandu-ne adevaruri pe care, insa, noi le-am mai auzit, dar, chiar de a doua zi, am trait ca si cum nu am avea habar de ele.
Stim cu totii ce si cat ar trebui sa mancam, dar e cu adevarat mai simplu si mai placut sa nu tinem seama de sfaturile nutritionistilor. Culmea este ca, foarte adesea, ei insisi nu reusesc sa tina ritmul cu adevarurile pe care le propovaduiesc si sunt, macar din cand in cand, usor supraponderali.
Inca de cand faceam o ora de sport pe saptamana in scoala generala, am priceput cat de insemnata este miscarea pentru viata noastra. Si, totusi, ne lipseste vointa de-a aloca macar cinci minute pe zi exercitiilor fizice.
Si, in plus, auzim cu totii despre beneficiile absolut fabuloase pe care le-ar aduce asupra noastra gandirea pozitiva, daca am fi in stare s-o aplicam asupra propriei noastre existente.
Stim ca nu avem voie sa ne indragostim de barbati insurati sau de afemeiati. Stim ca daca mintim nu rezolvam decat pe termen foarte scurt o problema care se va agrava apoi. Stim ca nu trebuie sa intarziem la intalniri sau sa ne luam cuvantul inapoi. Stim prea bine ca nu trebuie sa cheltuim mai mult decat ne putem permite. Dar intre a sti si a face se asaza intreaga noastra viata. Cu neputintele si minunatiile ei. Intre a sti si a face se asaza a fi, in cea mai omeneasca dintre variantele sale.