Copiii ca instrument de putere
Octombrie 23, 2009 de Alice Nastase Buciuta in Conversatii
“Am facut un copil in primul rand pentru ca mi-am dorit sa raman impreuna cu barbatul acela”, i-a spus doamna de la masa de alaturi prietenei alaturi de care lua, ieri, pranzul. Iar interlocutoarea ei i-a pufnit in nas: “De parca ar functiona vreodata reteta asta!!!”
Am auzit ieri, fara sa vreau, o conversatie pe care marturisesc ca am purtat-o si eu de mai multe ori cu prietenele mele. Ne-am intrebat adesea daca un copil poate convinge doi oameni sa ramana impreuna, daca ii face pe cei doi parinti sa fie mai fericiti si mai decisi in relatia lor, si daca, intr-adevar, un copil poate sa functioneze ca instrument de putere asupra partenerului de cuplu.
Cunosc multe femei care au facut copii dorind sa-si convinga iubitul sa le aleaga pe ele ca partenere de viata. Care, desi nu dadeau in clocot de ispita maternitatii, au considerat ca va fi miscarea decisiva care le va aseza fericirea pe roate. Eu nu stiu, insa, nici macar un singur caz in care tertipul sa fi functionat eficient. Barbatul indecis nu s-a indragostit brusc de femeia care i-a facut copilul, chiar daca, uneori, s-a indragostit iremediabil de copil. Totusi, iubirea pentru urmasi nu functioneaza la infinit ca liant al unui cuplu dezlanat…
Stiu si cupluri in care povestea de dragoste a avut ceva scantei la inceput, dar, cu timpul, s-a deteriorat, iar copilul facut din dorinta comuna a devenit instrument de santaj dupa despartire. Foste neveste revendica avantaje materiale zdravene la divort, amenintand ca vor creste copilul in ura si-n dusmanie fata de tatal care, dintr-un motiv sau altul, a ales sa plece. Fosti soti traiesc si acum de pe urma nevestelor bogate pentru ca, de ochii lumii si ai copilului, femeile care i-au lasat pentru cine stie ce motiv prefera sa pastreze o relatie amiabila. Iar pretul pe care fostii lor barbati il cer este unul in bani.
Uneori, barbatii aleg sa plece dintr-o familie in care nu se mai simt fericiti. Uneori, femeile decid sa renunte la un mariaj care le ingradeste, sau le umileste, sau le face sa se simta condamnate la eterna blazare. Copiii sufera intotdeauna cand parintii nu mai pot ramane impreuna, dar, in mod categoric, sufera cel mai mult atunci cand sunt transformati in arme ale unui razboi pe care ei nu il inteleg. Si, totusi, asta se intampla aproape de fiecare data intr-o despartire…