Femeile din politica
Septembrie 24, 2009 de Alice Nastase Buciuta in Conversatii
M-a intrebat cineva, de curand, daca nu am de gand sa intru in politica. Si am ras cu gura pana la urechi. Apoi, in singuratate, am stat si am reflectat de ce, in opinia mea, n-ar putea nicio femeie sa intre in politica avand sufletul impacat pe de-a-ntregul.
Pentru ca, oricat de optimista as vrea sa fiu, nu vad decat doua directii posibile in politica din tara noastra. Sa fii o vizionara curata ca lacrima. Sa predici crezand nebuneste in doctrina ta. Sa mergi pana in panzele albe cu ceea ce speri si incerci sa transformi. Sa fii stranie si indrazneata, ca o Ioana D’arc. Sau, ciudata si aratata cu degetul, ca Leonida Lari, ca Mitzura Arghezi. Cine are curatenia, forta, taria, nebunia de-a alege un asemenea drum? Eu, una, sigur, nu.
Si mai exista si cealalta varianta. Sa-ti doresti politica drept trambulina pentru a te face remarcata si pentru a capata celebritate. Pentru a te imbogati, cazand la pace cu marii smenari ai lumii politice. Pentru a-ti asigura un drum sigur in viata. Pentru a-ti pune deoparte afaceri si bani intr-un singur mandat politic cat sa-ti ajunga in toate mandatele vietii. Ce deficit de scrupule iti trebuie ca sa poti sa alegi, cu sange rece, o asemenea cale?…
Recunosc, sunt cinica, sunt sceptica, sunt dezamagita. Mai toate femeile din politica romaneasca au ori dosar penal si geanta Hermes, ori bentita pe frunte, ciorapi rupti si nepasare fata de ironia nemiloasa a celor din jur. Multe sunt ori sotii de mari smecheri, ori amante sau fiice de stabi. Si nici unele, nici altele, nici celelalte nu au autoritate reala si n-au schimbat nimic in tara asta. Si, bineinteles, ca exista exceptii. Dar putine si ratacite, care confirma regula si-o fac si mai evidenta, si mai trista, si mai romaneasca…