Sa ai bucurie, sa aduci bucurie

Am aflat asta dintr-o replica de film: ca la intrarea in raiul egiptenilor, celor trecuti in nefiinta li se adresau doua intrebari. “Ti-ai trait viata cu bucurie?”, “Viata ta a adus bucurie altora?”

Doar cei care puteau sa raspunda cu Da ambelor intrebari erau ingaduiti in lumea superbei si placutei nemuriri.

Este o replica dintr-un film minunat, Ultimele dorinte - The Bucket List, unde doi barbati aflati in ultimele zile de viata hotarasc sa traiasca frumos si sa-si indeplineasca dorinte pentru care n-au avut timp sau bani in timpul vietii. Stand pe piscul unei piramide egiptene, cei doi barbati vorbesc despre sansele la accesul in rai, fie el si unul egiptean…

Nu stiu care sunt regulile de intrare in paradis, si nu stiu sigur nici daca exista vreun paradis undeva. Dar stiu ca replica din film mi-a adus aminte ca, cel mai adesea, ne traim viata fie straduindu-ne sa facem pe plac celor din jur - dar sufocand propria noastra bucurie de viata -, fie ocupandu-ne de placerile noastre si calcand in picioare demnitatea sau bucuria celor de alaturi. M-a obligat sa recunosc ca, de foarte multe ori in viata, eu insami m-am vazut nevoita sa aleg intre mine si altii. De cele mai multe ori mi s-a parut corect sa ma sacrific in numele fericirii celorlalti si, desi astfel mi-am tradat interesele mele de om, m-am amagit cu gandul ca am procedat corect.

Numai ca, de fapt, lucrurile nu stau niciodata atat de simplu. Rostul nostru pe lume e mai complex decat acela de a ne vedea de propria noastra satisfactie, cu sau fara acordul semenilor nostri sau acela de a ne trai traiul spasiti si docili, in slujba celor din jur. Maretia consta tocmai in puterea de a ne face noua insine viata frumoasa, in timp ce aducem lumina si in destinele celor care au avut norocul sa ne stea in preajma. Si doar atunci probabil ca meritam ca, dupa ce am exersat armonia paradisiaca pe pamant, sa ne transferam intr-un rai al vesniciei, recompensa cea mai de pret pentru ca am priceput despre ce este viata.